NOTĂ: Această funcţie de control este opţională; contactaţi HFO pentru informaţii cu privire la modul de achiziţionare a acesteia.

Macro-urile conferă unităţii de comandă posibilităţi de prelucrare şi flexibilitate ce nu sunt disponibile în cazul codurilor G standard. Câteva utilizări posibile se referă la: familiile de piese, ciclurile închise speciale, mişcările complexe şi dispozitivele opţionale de antrenare. Posibilităţile sunt practic nelimitate.

Se numeşte macro orice rutină/ subprogram ce poate fi rulat de mai multe ori. O instrucţiune macro poate aloca o valoare unei variabile sau citi o valoare pentru o variabilă, evalua o expresie, determina un salt condiţionat sau necondiţionat spre un alt punct din program, respectiv repeta condiţionat o secţiune a programului.

M00, M01, M30 - Oprire program
G04 - Oprire temporizată
G65 Pxx - Apelare subprogram macro. Permite transmiterea variabilelor.
M29 Setarea releului de ieşire cu M-Fin.
M129 Setarea releului de ieșire cu M-Fin.
M59 Setarea releului de ieşire.
M69 Dezactivarea releului de ieşire
M96 Pxx Qxx - Salt local condiţionat atunci când semnalul de intrare discret este 0
M97 Pxx - Apelare subrutină locală
M98 Pxx - Apelare subprogram
M99 - Revenire la subprogram sau buclă
G103 - Limită anticipare bloc. Nu este permisă compensarea frezei.
M109 - Intrare interactivă pentru utilizator

Unitatea de comandă memorează numerele zecimale în format binar. Ca urmare, numerele memorate în variabile pot diferi cu cel puţin o zecimală semnificativă. De exemplu, numărul 7 memorat în variabila macro #10000 poate fi citit ulterior ca 7.000001, 7.000000 sau 6.999999. Dacă instrucţiunea dumneavoastră era

IF [#10000 EQ 7]… ;

aceasta poate conduce la un rezultat eronat. O metodă mai sigură de programare în acest caz ar fi

IF [ROUND [#10000] EQ 7]… ;

Acest aspect este în mod normal o problemă doar la stocarea numerelor întregi în variabile macro în care nu vă aşteptaţi să găsiţi ulterior componente zecimale.

Anticiparea este un concept foarte important în programarea cu macro-uri. Unitatea de comandă încearcă să proceseze cât mai multe linii posibil în avans în scopul creşterii vitezei de procesare. Aceasta include interpretarea variabilelor macro. De exemplu,

#12012 = 1 ;
G04 P1.;
#12012 = 0 ;

Aceasta urmăreşte activarea unei ieşiri, aşteptarea timp de 1 secundă, şi apoi dezactivarea acesteia. Însă, anticiparea determină activarea şi dezactivarea imediată a ieşirii în timp ce unitatea de comandă procesează o oprire temporizată. G103 P1 este utilizată pentru limitarea anticipării la 1 bloc. Pentru a face ca exemplul prezentat să funcţioneze corect, modificaţi-l după cum urmează:

G103 P1 (Consultaţi secţiunea Codurile G a manualului pentru o explicare mai detaliată a G103);
;
#12012=1 ;
G04 P1.;
;
;
;
#12012=0 ;

Unitatea de comandă Haas utilizează funcţia de anticipare a blocurilor pentru citirea şi pregătirea pentru blocurile de cod ce urmează după blocul de cod curent. Aceasta permite tranziţia fluentă a unităţii de comandă de la o mişcare la următoarea. G103 limitează numărul de blocuri de cod anticipate de unitatea de comandă. Codul de adresă Pnn din G103 specifică până unde poate merge unitatea de comandă cu anticiparea. Pentru informaţii suplimentare, a se vedea G103 Limitarea anticipării blocurilor (Grupa 00)

Modul Ştergere bloc vă permite să omiteţi la alegere blocurile de cod. Utilizaţi un caracter / la începutul blocurilor de program pe care doriţi să le omiteţi. Apăsaţi tasta BLOCK DELETE (ştergere bloc) pentru a accesa modul Ştergere bloc. În timp ce modul Ştergere bloc este activat, unitatea de comandă nu execută blocurile marcate cu un caracter /. De exemplu:

Utilizând un

/M99 (Revenire la subprogram) ;

înainte de un bloc cu

M30 (Încheiere program şi resetare) ;

transformă subprogramul într-un program principal atunci când tasta BLOCK DELETE (ştergere bloc) este în poziţia activat. Programul este utilizat ca subprogram atunci când modul Ştergere bloc este dezactivat.

Când este utilizat un token pentru ștergere bloc „/”, chiar dacă modul Ștergere bloc nu este activ, linia va bloca anticiparea. Acest lucru este util pentru depanarea procesării macro în programele NC.

Puteţi salva sau încărca variabilele macro prin intermediul partiţiei de reţea sau portului USB, similar cu setările şi corecţiile/decalajele.

Variabilele macro #1 - #33 și #10000 - #10999 sunt afişate şi pot fi modificate prin intermediul ecranului Comenzin curente.

NOTĂ: În interiorul maşinii, se adaugă 10000 la variabilele macro din 3 cifre. De exemplu: Variabila macro 100 este afişată ca 10100.

Pentru a căuta o variabilă, introduceți numărul variabilei macro și apăsați săgeata sus sau jos.

Variabilele afişate reprezintă valorile variabilelor în cursul rulării programului. La un moment dat, acestea pot fi cu până la 15 blocuri în avans faţă de acţiunile efective ale maşinii. Depanarea unui program este mai uşoară atunci când se inserează un cod G103 P1 la începutul unui program pentru a se limita memoria tampon pentru blocuri. Se poate adăuga un G103 fără o valoare P după blocurile cu variabile macro din program. Pentru ca un program macro să funcţioneze corect, se recomandă să se lase codul G103 P1 în program în cursul încărcării variabilelor. Consultaţi secţiunea „Codurile G” a acestui manual pentru detalii suplimentare referitoare la G103.

În fereastra Cronometre și contoare puteți afișa valorile oricăror două variabile macro și le puteți atribui un nume pentru afișare.

Pentru a seta care dintre cele două variabile Marco se afișează în fereastra cronometrelor și contoarelor:

Argumentele dintr-o instrucţiune G65 sunt un mijloc de a transmite valori către un subprogram macro şi a seta variabilele locale ale unei subprogram macro.

Următoarele (2) tabele indică modul de punere în corespondenţă a variabilelor adrese alfabetice cu variabilele numerice utilizate într-o subprogram macro.

TABELUL 1: Tabel alfabetic adrese

TABEL 2: Adrese alfabetice alternative

Argumentele acceptă orice punct zecimal mobil pentru până la patru zecimale. Dacă unitatea de comandă este în modul metric, aceasta va aproxima la miimi (.000). În exemplul de mai jos, variabila locală #1 va recepţiona .0001. Dacă o zecimală nu este inclusă într-o valoare argument, cum ar fi:

G65 P9910 A1 B2 C3 ;

Valorile sunt transmise unor subprograme macro conform tabelului următor:

Tuturor celor 33 de variabilele macro locale li se pot aloca valori cu argumente prin utilizarea metodei de adresare alternativă. Exemplul următor prezintă modul în care se trimit două seturi de coordonate de poziţie către un subprogram macro. Variabilele locale #4 până la #9 pot fi setate la .0001 până la .0006.

Exemplu:

G65 P2000 I1 J2 K3 I4 J5 K6; 

Literele următoare nu pot fi utilizate pentru transmiterea parametrilor către un subprogram macro: G, L, N, O sau P.

Există (3) categorii de variabile macro: locale, globale şi de sistem.

Constantele macro sunt valori cu punct zecimal mobil plasate într-o expresie macro. Acestea pot fi combinate cu adrese A-Z sau pot fi de sine stătătoare atunci când sunt utilizate într-o expresie. Exemple de constante sunt 0.0001, 5.3 sau -10.

Variabilele locale variază între #1 și #33. Un set de variabile locale este disponibil permanent. Când se execută o apelare a unui subprogram cu o comandă G65 variabilele locale sunt salvate şi un nou set devine disponibil pentru utilizare. Acest proces este denumit încapsularea variabilelor locale. În cursul unei apelări G65, toate variabilele locale noi sunt şterse ca valori nedefinite şi toate variabilele locale ce au în corespondenţă variabile de adresă în linia G65 sunt setate la valorile din linia G65. Mai jos e un tabel al variabilelor locale împreună cu argumentele variabilei adresă care le schimbă

Variabilele 10, 12, 14- 16 şi 27- 33 nu au argumente de adresă corespondente. Acestea pot fi setate dacă se utilizează un număr suficient de argumente I, J şi K, conform celor indicate mai sus în secţiunea referitoare la argumente. Odată incluse în subprogramul macro, variabilele locale pot fi citite şi modificate făcându-se referinţă la numerele variabilelor 1- 33.

Când este utilizat argumentul L pentru executarea de repetiţii multiple ale unei subrutine macro, argumentele sunt setate numai cu ocazia primei repetiţii. Aceasta înseamnă că, dacă variabilele locale 1-33 sunt modificate în cursul primei repetiţii, repetiţia următoare va avea acces numai la valorile modificate. Valorile locale sunt reţinute de la o repetiţie la alta atunci când adresa L este mai mare ca 1.

Apelarea unui subprogram prin intermediul unui M97 sau M98 nu încapsulează variabilele locale. Orice variabile locale la care se face referinţă într-un subprogram apelat printr-un M98 sunt aceleaşi variabile şi valori existente înainte de apelarea M97 sau M98.

Variabilele globale sunt accesibile în orice moment și rămân în memorie atunci când mașina este scoasă din funcțiune. Există o singură copie a fiecărei variabile globale. Variabilele globale sunt numerotate #10000–#10999. Există trei game preexistente: (#100-#199, #500-#699, și #800-#999) sunt incluse. Variabilele macro preexistente din 3 cifre încep la intervalul #10000 ; adică o variabilă macro #100 este afișată ca #10100. 

OBSERVAȚIE: Utilizând într-un program variabila #100 sau #10100 unitatea de comandă va accesa aceleași date. Se acceptă utilizarea ambelor numerotări ale variabilelor.

Uneori opțiunile instalate din fabrică utilizează variabile globale, de exemplu, palpatorul și schimbătorul de palete etc. Consultați Tabelul Variabile Macro pentru a afla despre variabilele macro și utilizarea lor.

AVERTIZARE: Când se utilizează variabile globale, asiguraţi-vă că niciun alt program al maşinii nu utilizează aceleaşi variabile globale.

Variabilele de sistem vă permit să interacţionaţi cu o gamă variată de stări ale unităţii de comandă. Variabilele de sistem pot modifica funcţionarea unităţii de comandă. Prin citirea unei variabile de sistem, un program poate să îşi modifice comportamentul în funcţie de valoarea variabilei. Unele variabile de sistem au statut Read Only (doar citire); aceasta înseamnă că nu le puteţi modifica. Consultați tabelul Variabilelor macro pentru lista variabilelor de sistem și utilizarea lor.

Tabelul variabilelor macro al variabilelor locale, globale și de sistem și utilizarea lor. Lista variabilelor de nouă generație a unității de comandă include și variabilele preexistente.

Variabilele de sistem sunt asociate unor funcţii specifice. În continuare este prezentată o descriere detaliată a acestor funcţii.

#550-#699 #10550- #10699 Date de calibrare ale palpatorului și generale

Aceste variabile de uz general sunt salvate la scoaterea din funcţiune. Unele dintre aceste variabile mai mari #5xx sunt utilizate pentru memorarea datelor pentru calibrarea palpatorului. Exemplu: #592 setează pe care parte a mesei este poziţionat palpatorul sculei. Dacă aceste variabile sunt suprascrise, va trebui să calibraţi din nou palpatorul.

notă: Dacă maşina nu are un palpator instalat, puteţi utiliza aceste variabile ca variabile de uz general salvate la scoaterea din funcţiune.

#1080-#1097 #11000-#11255 #13000-#13063 Intrări discrete de 1 bit

Puteţi conecta intrări dedicate de la dispozitive externe cu următoarele macro-uri:

Valorile de intrare specifice pot fi citite dintr-un program. Formatul este #11nnn, unde nnn este numărul introdus. Apăsaţi tasta DIAGNOSTIC (diagnosticare) şi selectaţi tab-ul I/O pentru a vizualiza numerele de intrare şi de ieşire pentru diferitele dispozitive.

Exemplu:

#10000=#11018

În acest exemplu, se înregistrează starea #11018, care se referă la intrarea 18 (M-Fin_Input), în variabila #10000.

Pentru intrările disponibile ale utilizatorului pe PCB-ul I/O, consultați documentul de referință pentru integrarea robotului de pe site-ul web de service Haas.

#12000-#12255 Ieşirile discrete de 1 bit

Unitatea de comandă Haas este capabilă să controleze până la 256 de ieşiri discrete. Însă, o parte dintre acestea este deja rezervată pentru utilizare de către unitatea de comandă Haas.

Valorile de ieşire specifice pot fi citite dintr-un program, respectiv inscripţionate. Formatul este #12nnn, unde nnn este numărul de ieşire.

Exemplu:

#10000=#12018 ;

În acest exemplu, se înregistrează starea #12018, care se referă la intrarea 18 (motorul pompei de lichid de răcire), în variabila #10000.

Încărcarea maximă a axei

Variabilele următoare conţin încărcarea maximă a axei pe care a suportat-o axa respectivă de la ultima punere în funcţiune a maşinii sau de la ultima ştergere a variabilei macro respective. Încărcarea maximă a axei se referă la cea mai mare încărcare (100.0 = 100%) pe care a suportat-o axa respectivă, nu la încărcarea axei în momentul în care unitatea de comandă citeşte variabila.

Corecţiile sculelor

Fiecare corecţie a sculei are o lungime (H) şi un diametru (D) împreună cu valorile asociate pentru uzură.

#3000 Alarme de avertizare programabile

#3000 Alarmele pot fi programate. O alarmă programabilă va acţiona exact ca o alarmă internă. O alarmă este generată prin setarea variabilei macro #3000 la un număr între 1 și 999.

#3000= 15 (mesaj plasat în lista de alarme) ;

Când se face asta, mesajul Alarmă clipeşte în partea inferioară a afişajului şi este plasat textul din comentariul următor în lista de alarme.
Codul alarmei (în acest exemplu, 15) este adunat cu 1000 şi utilizat ca şi cod de alarmă. Dacă se generează o alarmă în acest mod, toate mişcările încetează şi programul trebuie resetat pentru a se continua. Alarmele programabile sunt codificate întotdeauna între 1000 și 1999.

#3001-#3002 Cronometre

Două cronometre pot fi setate la o anumită valoare prin alocarea unui număr pentru variabila respectivă. Un program poate citi ulterior variabila şi determina timpul scurs de la setarea cronometrului. Cronometrele pot fi utilizate pentru a imita ciclurile de oprire temporizată, determina timpul de la o piesă la alta sau orice comportament dependent de timp se doreşte.

• #3001 Cronometrul pentru milisecunde - Cronometrul pentru milisecunde indică ora sistemului după punerea în funcţiune în milisecunde. Numărul întreg returnat după accesarea #3001 reprezintă numărul de milisecunde.
• #3002 Cronometrul orar - Cronometrul orar este similar cu cronometrul pentru milisecunde, cu excepţia faptului că numărul returnat după accesarea #3002 este în ore. Cronometrele orar şi pentru milisecunde sunt independente unul de altul şi pot fi setate separat.

Priorităţile în sistem

Variabila #3003 are prioritate faţă de funcţia Bloc cu bloc într-un cod G.

Când #3003 are o valoare egală cu 1, unitatea de comandă execută continuu fiecare comandă cod G, chiar dacă funcţia Bloc cu bloc este ACTIVATĂ.

Când #3003 are o valoare egală cu zero, funcţia Bloc cu bloc operează ca de obicei. Trebuie să apăsaţi tasta CYCLE START (pornire ciclu) pentru a executa fiecare linie de cod în modul bloc cu bloc.

...
#3003=1 ;
G54 G00 G90 X0 Y0 ;
S2000 M03 ;
G43 H01 Z.1 ;
G81 R.1 Z-0.1 F20. ;
#3003=0 ;
T02 M06 ;
G43 H02 Z.1 ;
S1800 M03 ;
G83 R.1 Z-1. Q.25 F10. ;
X0. Y0.;
%

Variabila #3004

Variabila #3004 are prioritate asupra funcţiilor specifice de control în timpul funcţionării.

Primul bit dezactivează tasta FEED HOLD (oprire avans). Dacă variabila #3004 este setată la 1, tasta FEED HOLD (oprire avans) este dezactivată pentru blocurile de program ce urmează. Setaţi #3004 la 0 pentru a reactiva tasta FEED HOLD (oprire avans). De exemplu:

..
(Cod de aprobare – SE permite OPRIRE AVANS);
#3004=1 (Dezactivează OPRIRE AVANS);
(Cod nestoppable - OPRIRE AVANS nepermisă) ;
#3004=0 (Activează OPRIRE AVANS);
(Cod de plecare - OPRIRE AVANS permis) ;
...

Variabila #3004 resetează la 0 în M30.
Este prezentată în continuare o diagramă a biţilor variabilei #3004 şi prioritizările asociate.

E = Activat D = Dezactivat

#3006 Oprirea programabilă

Puteţi adăuga în program opriri ce acţionează ca un cod M00 - Unitatea de comandă se opreşte şi aşteaptă să apăsaţi tasta CYCLE START (pornire ciclu), apoi programul continuă cu blocul de după #3006. În acest exemplu, unitatea de comandă afişează comentariul central în partea inferioară a ecranului.

#3006=1 (comentariul aici) ;

#3030 Bloc cu bloc

În unitatea de comandă Next Generation, atunci când variabila sistemului #3030 este setată la 1; unitatea de comandă va intra în modul bloc cu bloc. Nu este nevoie să limitați căutarea folosind un G103 P1, unitatea de comandă Next Generation va prelucra corect acest cod. 

OBSERVAȚIE: Pentru ca unitatea de comandă Haas Classic să proceseze corect variabila #3030=1 a sistemului este necesar să limitați căutarea la 1 bloc folosind un G103 P1 înainte de codul #3030=1.

#4001-#4021 Codurile de grupă (modale) pentru ultimul bloc

Grupele de coduri G permit unităţii de comandă a maşinii să proceseze mai eficient codurile. Codurile G cu funcţii similare sunt incluse de obicei în aceeaşi grupă. De exemplu, G90 şi G91 sunt în grupa 3. Variabilele macro #4001 până la #4021 stochează ultimul cod G sau codul G implicit pentru oricare dintre cele 21 de grupe.

Codul grupei de coduri G este specificat în dreptul descrierii acesteia în secţiunea Codurile G.

Exemplu:

G81 Ciclul închis de găurire (Grupa 09)

Când un program macro citeşte codul grupei, programul poate să modifice comportamentul codului G. Dacă #4003 conţine 91, atunci un program macro poate decide ca toate mişcările să fie incrementale, şi nu absolute. Nu există nicio variabilă asociată pentru grupa zero; codurile G de grupa zero sunt nemodale.

#4101-#4126 Datele de adresă (modale) pentru ultimul bloc

Codurile de adresă A-Z (cu excepţia G) sunt păstrate ca valori modale. Informaţia reprezentată de ultima linie a codului şi interpretată de procesul de anticipare este conţinută în variabilele #4101 - #4126.

Punerea în corespondenţă a numerelor variabilelor cu adrese alfabetice corespunde reprezentării prin adrese alfabetice. De exemplu, valoarea adresei D interpretate anterior este găsită în #4107 şi ultima valoare I interpretată este #4104. Când se alocă alias o variabilă macro la un cod M, variabilele nu pot fi transmise către macro utilizând variabilele #1 - #33. În schimb, în macro utilizați valorile de la #4101 - #4126 din macro.

#5001-#5006 Ultima poziţie ţintă

Punctul final programat pentru ultimul bloc de mişcare poate fi accesat prin intermediul variabilelor #5001-#5006, X, Z, Y, A, B şi respectiv C. Valorile sunt date în sistemul curent de coordonate de lucru şi pot fi utilizate în timp ce maşina se află în mişcare.

#5021-#5026 Poziţia curentă a coordonatelor maşinii

Pentru a obţine poziţiile curente ale axelor maşinii, apelaţi variabilele macro #5021-#5026 ce corespund axelor X, Z, Y, A şi respectiv B.

OBSERVAȚIE: Valorile NU pot fi citite în timp ce maşina se află în mişcare.

#5041-#5046 Poziţia curentă a coordonatelor de lucru

Pentru a obţine poziţiile curente ale coordonatelor de lucru, apelaţi variabilele macro #5041-#5046, ce corespund axelor X, Y, Z, A, B şi respectiv C.

NOTĂ: Valorile NU pot fi citite în timp ce maşina se află în mişcare.  Valoarea pentru #504X are aplicată deja compensarea pentru lungimea sculei.

#5061-#5069 Poziţia curentă a semnalului de salt

Variabilele macro #5061-#5069 corespunzătoare axelor X, Y, Z, A, B, C, U, V şi respectiv W indică poziţiile axelor în care s-a declanşat ultimul semnal de salt. Valorile sunt date în sistemul curent de coordonate de lucru şi pot fi utilizate în timp ce maşina se află în mişcare.

Valoarea pentru #5063 (Z) are aplicată deja compensarea pentru lungimea sculei.

#5081-#5086 Compensarea pentru lungimea sculei

Variabilele macro #5081 - #5086 indică valoarea compensării totale curente pentru lungimea sculei pe axele X, Y, Z, A, B şi respectiv C. Aceasta include corecţia pentru lungimea sculei la care se face referinţă prin valoarea curentă setată în codul H (#4008) plus valoarea pentru uzură.

#5201-#5326, #7001-#7386, #14001-#14386 Decalaje de origine

Expresiile macro pot citi şi seta toate decalajele de origine. Aceasta vă permite să presetaţi coordonatele în poziţiile exacte, respectiv să setaţi coordonatele la valorile bazate pe rezultatele poziţiilor semnalelor de salt (palpate) şi calculelor.

Când se citeşte o corecţie/un decalaj, interpretarea şirului de anticipare este oprită până când este executat blocul respectiv.

#6001-#6250 Accesarea setărilor cu ajutorul variabilelor macro

Accesează setările prin intermediul variabilelor #20000 - #20999 sau #6001 - #6250, începând cu setarea 1. Consultați Capitolul 18 pentru descrierea detaliată a setărilor disponibile în unitatea de comandă.

OBSERVAȚIE: Intervalul de numere #20000 - 20999 corespunde direct cu numerele setărilor. Se va utiliza gama #6001 - #6250 pentru accesarea setărilor doar dacă este necesar ca programul dumneavoastră să fie compatibil cu maşinile Haas mai vechi

#6198 Codul de identificare al unităţii de comandă de nouă generaţie

Variabila macro #6198 are o valoare protejată (exclusiv citire) de 1000000.

Puteţi testa variabila #6198 într-un program pentru a se detecta versiunea unităţii de comandă, apoi rulaţi condiţionat codul de program pentru respectiva versiune a unităţii de comandă. De exemplu:

%
IF[#6198 EQ 1000000] GOTO5 ;
(Cod non-NGC) ;
GOTO6 ;
N5 (cod NGC);
N6 M30 ;
%

În acest program, dacă valoarea memorată în variabila #6198 este egală cu 1000000, se trece la codul compatibil cu unităţile de comandă de nouă generaţie, apoi se încheie programul. Dacă valoarea memorată în variabila #6198 nu este egală cu 1000000, se rulează programul pentru alte unităţi decât NGC şi apoi se încheie programul.

#6996-#6999 Accesarea parametrilor cu ajutorul variabilelor macro

Aceste variabile macro pot accesa toţi parametrii şi oricare dintre biţii parametrilor, după cum urmează:

• #6996: Număr parametru
• #6997: Număr bit (opţional)
• #6998: Conţine valoarea numărului parametrului specificat în variabila #6996
• #6999: Conţine valoarea bitului (0 sau 1) pentru bitul parametrului specificat în variabila 6997.

OBSERVAȚIE: Variabilele #6998 şi #6999 sunt protejate împotriva modificării.

Puteţi de asemenea utiliza variabilele macro #30000 - #39999, începând cu parametrul 1. Contactaţi Reprezentanţa Haas (HFO) pentru detalii suplimentare referitoare la numerele parametrilor.

UTILIZARE: 

Pentru a accesa valoarea unui parametru, numărul parametrului este copiat în variabila #6996. Valoarea parametrului respectiv este disponibilă prin utilizarea variabilei macro #6998, după cum urmează:

%
#6996=601 (Specificare parametru 601) ;
#10000=#6998 (Copiere valoare parametru 601 în variabila #10000) ;
%

Pentru a accesa un anumit bit al unui parametru, se copiază numărul parametrului în variabila 6996 şi se copiază numărul bitului în variabila macro 6997. Valoarea bitului respectiv al parametrului este disponibilă prin utilizarea variabilei macro 6999, după cum urmează:

%
#6996=57 (Specificaţi parametrul 57) ;
#6997=0 (Specificare bit zero) ;
#10000=#6999 (Copiere bit 0 parametru 57 în variabila #10000) ;
%

Variabilele schimbătorului de palete

Starea paletelor de la schimbătorul automat de palete este verificată prin utilizarea următoarelor variabile:

#8500-#8515 Managementul avansat al sculei

Aceste variabile oferă informaţii referitoare la funcţia de management avansat al sculei (ATM). Setaţi variabila #8500 pentru codul grupei de scule, apoi accesaţi informaţile referitoare la grupa de scule selectată cu ajutorul macro-urilor protejate (exclusiv citire) #8501-#8515.

#8550-#8567 Ansamblu de scule cu management avansat al sculei

Aceste variabile oferă informaţii referitoare la scule. Setaţi variabila #8550 pentru codul grupei de scule, apoi accesaţi informaţile referitoare la scula selectată cu ajutorul macro-urilor protejate (exclusiv citire) #8551-#8567

OBSERVAȚIE: Variabilele macro #1601-#2800 asigură accesul la aceleaşi date pentru sculele individuale ca cele la care asigură accesul la variabilele #8550-#8567 pentru sculele din grupa de scule.

#50001 - #50200 Tipul sculei

Utilizați variabilele macro #50001 - #50200, pentru a citi sau scrie tipul de sculă setată în pagina de corecții scule.

Tipuri de scule disponibile pentru freză

G65 este comanda ce apelează un subprogram cu capacitatea de a-i transmite acestuia argumente. Structura este următoarea:

G65 Pnnnnn [Lnnnn] [argumente] ;

Argumentele subliniate în paranteze drepte sunt opționale. Consultați secțiunea Programarea pentru mai multe detalii referitoare la argumentele macro.

Comanda G65 reclamă o adresă P corespunzătoare unui număr de program aflat curent în memoria unității de comandă sau traiectoria unui program. Când este utilizată adresa L, apelarea macro este repetată de numărul de ori specificat.

Când este apelat un subprogram, unitatea de comandă caută subprogramul pe unitatea activă sau traiectoria unui program. Dacă subprogramul nu poate fi localizat pe unitatea activă, unitatea de comandă caută în unitatea indicată prin setarea 251. Consultaţi secţiunea Setarea locaţiilor de căutare pentru informaţii suplimentare referitoare la căutarea unui subprogram. Se generează o alarmă dacă unitatea de comandă nu găsește subprogramul.

În exemplul 1, subprogramul 1000 este apelat o dată fără condiții transmise subprogramului. Apelările G65 sunt similare, dar nu sunt acelaşi lucru cu apelările M98. Apelările G65 pot fi încapsulate de până la 9 ori, ceea ce înseamnă că programul 1 poate apela programul 2, programul 2 poate apela programul 3 și programul 3 poate apela programul 4.

Exemplul 1:

G65 P1000 (Apelare subprogram O01000 ca macro);
M30 (Oprirea programului);
O01000 (subprogram macro);

...

M99 (Revenire din subprogramul macro);

În exemplul 2, programul LightHousing.nc este apelat utilizând traiectoria în care se află.

Exemplul 2:

G65 P15 A1. B1.;
G65 (/Memorie/LightHousing.nc) A1. B1.;

NOTĂ: Traiectoriile sunt sensibile la majuscule.

În exemplul 3, subprogramul 9010 este concepută pentru găurirea unei serii de alezaje de-a lungul unei linii a cărei înclinare este determinată prin argumentele X și Y, ce sunt transmise acesteia în linia de comandă G65. Adâncimea de găurire Z este transmisă ca Z, viteza de avans este transmisă ca F, iar numărul de alezaje de găurit este transmis ca T. Linia de alezaje este găurită începând cu poziția curentă a sculei atunci când este apelat subprogramul macro.

Exemplul 3:

NOTĂ: Programul Subprogramului O09010 trebuie să se afle pe unitatea activă sau pe unitatea indicată prin setarea 252.

G00 G90 X1.0 Y1.0 Z.05 S1000 M03 (Poziție sculă) ;
G65 P9010 X.5 Y.25 Z.05 F10. T10 (Apelare O09010);
M30;

O09010 (model de alezaje diagonale);
F#9 (F=Viteză de avans);
WHILE [#20 GT 0] DO1 (repetare de T ori);
G91 G81 Z#26 (Găurire la adâncimea Z);
#20=#20-1 (Numărătoare de decrete);
IF [#20 EQ 0] GOTO5 (Toate găurile găurite);

G00 X#24 Y#25 (Deplasare de-a lungul pantei);
N5 END1;
M99 (Revenire la apelant);

Codurile alias sunt coduri G și M definite de utilizator ce fac referință la un program macro. Utilizatorii au la dispoziţie 10 coduri alias G şi 10 coduri alias M. Numerele de program 9010 - 9019 sunt rezervate alocarea alias cod G, iar numerele de program 9000 - 9009 sunt rezervate alocarea alias cod M.

Alocarea alias este un mod de alocare a unui cod G sau M pentru o secvență G65 P#####. De exemplu, în exemplul 2 de mai sus, ar fi mai ușor de scris:

G06 X.5 Y.25 Z.05 F10. T10;

Când se alocă un alias, variabila poate fi transmisă cu un cod G; variabila nu poate fi transmisă cu un cod M.

Aici, s-a înlocuit un cod G neutilizat, G06 pentru G65 P9010. Pentru ca blocul de mai sus să funcţioneze, valoarea asociată cu subprogramul 9010 trebuie setată la 06. Consultați secțiunea Setarea aliasurilor pentru a vedea modul de setare a aliasurilor.

NOTĂ: G00, G65, G66 şi G67 nu pot fi utilizate ca alias. Toate celelalte coduri cuprinse între 1 și 255 pot fi utilizate pentru alocare alias.

Dacă un subprogram de apelare macro este setat pentru un cod G și subprogramul nu este în memorie, se emite o alarmă. Consultaţi secţiunea G65 Apelarea subprogramului macro de la pagina 5 cu privire la modul de localizare a subprogramului. Se generează o alarmă dacă nu este găsit subprogramul.

Dacă un subprogram de apelare macro este setat pentru un cod G și subprogramul nu este în memorie, se emite o alarmă. Consultaţi secţiunea Apelarea subprogramului macro cu privire la modul de localizare a subprogramului. Se generează o alarmă dacă nu este găsit subprogramul.