13.1 Prezentarea macro-urilor

NOTĂ: Această funcţie de control este opţională; contactaţi HFO pentru informaţii cu privire la modul de achiziţionare a acesteia.

Macro-urile conferă unităţii de comandă posibilităţi de prelucrare şi flexibilitate ce nu sunt disponibile în cazul codurilor G standard. Câteva utilizări posibile se referă la: familiile de piese, ciclurile închise speciale, mişcările complexe şi dispozitivele opţionale de antrenare. Posibilităţile sunt practic nelimitate.

Se numeşte macro orice rutină/ subprogram ce poate fi rulat de mai multe ori. O instrucţiune macro poate aloca o valoare unei variabile sau citi o valoare pentru o variabilă, evalua o expresie, determina un salt condiţionat sau necondiţionat spre un alt punct din program, respectiv repeta condiţionat o secţiune a programului.

Iată câteva exemple de aplicaţii pentru macro-uri. Exemplele evidenţiază principii de bază, nu prezintă programe macro complete.

Scule pentru dispozitive de fixare rapidă pe masă - Puteţi seta numeroase proceduri de setare semiautomatizate pentru asistarea operatorului. Puteţi rezerva sculele pentru situaţii concrete care nu au fost anticipate în cursul proiectării sculelor. De exemplu, să presupunem că o companie utilizează o bridă standard cu un model standard de alezaje de şuruburi. Dacă se constată, după setare, că dispozitivul de fixare respectiv necesită o bridă suplimentară şi dacă aţi programat un subprogram macro 2000 pentru găurirea modelului de alezaje de şuruburi al bridei, atunci este suficientă procedura următoare în două etape pentru adăugarea bridei la dispozitivul de fixare:

a) Avansaţi rapid maşina în coordonatele X, Y şi Z şi în unghiul în care trebuie poziţionată brida. Citiţi coordonatele de poziţie pe afişajul maşinii.
b) Executaţi următoarea comandă în modul MDI:

G65 P2000 Xnnn Ynnn Znnn Annn;

unde nnn sunt coordonatele determinate în etapa a). Aici, macro 2000 (P2000) execută prelucrarea, întrucât a fost proiectată pentru găurirea modelului de alezaje de şuruburi al bridei în unghiul specificat pentru A. În esenţă, acesta este un ciclu închis personalizat.

Modelele simple ce sunt repetate- Puteţi defini cu ajutorul macro-urilor şi memora modelele repetate. De exemplu:

a) Modele alezaje de şuruburi
b) Flotarea
c) Modele unghiulare, cu orice număr de alezaje, în orice unghi, cu orice spaţiere
d) Frezare specializată, cum ar fi cu fălci moi
e) Modele matriciale (de ex. 12 orizontal şi 15 vertical)
f) Strunjire oscilantă de suprafaţă, (de ex. 12 ţoli pe 5 ţoli cu o freză cu un singur dinte de 3 ţoli)

Setarea automată a decalajelor în funcție de program - Cu ajutorul macro-urilor, decalajele coordonatelor pot fi setate în fiecare program, astfel încât procedurile de setare devin mai facile şi mai puţin susceptibile la erori (variabilele macro #2001-2800).

Palparea - Utilizarea unui palpator îmbunătăţeşte capacităţile de prelucrare ale maşinii în diferite moduri.

a) Crearea profilului unei piese pentru determinarea dimensiunilor necunoscute în vederea prelucrării ulterioare.
b) Calibrarea sculei pentru valorile referitoare la corecţii şi uzură.
c) Inspectarea înainte de prelucrare pentru determinarea adaosurilor de material la piese turnate.
d) Inspecţia după prelucrare pentru determinarea valorilor referitoare la paralelism şi planeitate, precum şi a poziţionării.

M00, M01, M30 - Oprire program
G04 - Oprire temporizată
G65 Pxx - Apelare subprogram macro. Permite transmiterea variabilelor.
M29 Setarea releului de ieşire cu M-Fin.
M129 Setarea releului de ieșire cu M-Fin.
M59 Setarea releului de ieşire.
M69 Dezactivarea releului de ieşire
M96 Pxx Qxx - Salt local condiţionat atunci când semnalul de intrare discret este 0
M97 Pxx - Apelare subrutină locală
M98 Pxx - Apelare subprogram
M99 - Revenire la subprogram sau buclă
G103 - Limită anticipare bloc. Nu este permisă compensarea frezei.
M109 - Intrare interactivă pentru utilizator

Unitatea de comandă memorează numerele zecimale în format binar. Ca urmare, numerele memorate în variabile pot diferi cu cel puţin o zecimală semnificativă. De exemplu, numărul 7 memorat în variabila macro #10000 poate fi citit ulterior ca 7.000001, 7.000000 sau 6.999999. Dacă instrucţiunea dumneavoastră era

IF [#10000 EQ 7]… ;

aceasta poate conduce la un rezultat eronat. O metodă mai sigură de programare în acest caz ar fi

IF [ROUND [#10000] EQ 7]… ;

Acest aspect este în mod normal o problemă doar la stocarea numerelor întregi în variabile macro în care nu vă aşteptaţi să găsiţi ulterior componente zecimale.

Anticiparea este un concept foarte important în programarea cu macro-uri. Unitatea de comandă încearcă să proceseze cât mai multe linii posibil în avans în scopul creşterii vitezei de procesare. Aceasta include interpretarea variabilelor macro. De exemplu,

#12012 = 1 ;
G04 P1.;
#12012 = 0 ;

Aceasta urmăreşte activarea unei ieşiri, aşteptarea timp de 1 secundă, şi apoi dezactivarea acesteia. Însă, anticiparea determină activarea şi dezactivarea imediată a ieşirii în timp ce unitatea de comandă procesează o oprire temporizată. G103 P1 este utilizată pentru limitarea anticipării la 1 bloc. Pentru a face ca exemplul prezentat să funcţioneze corect, modificaţi-l după cum urmează:

G103 P1 (Consultaţi secţiunea Codurile G a manualului pentru o explicare mai detaliată a G103);
;
#12012=1 ;
G04 P1.;
;
;
;
#12012=0 ;

Unitatea de comandă Haas utilizează funcţia de anticipare a blocurilor pentru citirea şi pregătirea pentru blocurile de cod ce urmează după blocul de cod curent. Aceasta permite tranziţia fluentă a unităţii de comandă de la o mişcare la următoarea. G103 limitează numărul de blocuri de cod anticipate de unitatea de comandă. Codul de adresă Pnn din G103 specifică până unde poate merge unitatea de comandă cu anticiparea. Pentru informaţii suplimentare, a se vedea G103 Limitarea anticipării blocurilor (Grupa 00)

Modul Ştergere bloc vă permite să omiteţi la alegere blocurile de cod. Utilizaţi un caracter / la începutul blocurilor de program pe care doriţi să le omiteţi. Apăsaţi tasta BLOCK DELETE (ştergere bloc) pentru a accesa modul Ştergere bloc. În timp ce modul Ştergere bloc este activat, unitatea de comandă nu execută blocurile marcate cu un caracter /. De exemplu:

Utilizând un

/M99 (Revenire la subprogram) ;

înainte de un bloc cu

M30 (Încheiere program şi resetare) ;

transformă subprogramul într-un program principal atunci când tasta BLOCK DELETE (ştergere bloc) este în poziţia activat. Programul este utilizat ca subprogram atunci când modul Ştergere bloc este dezactivat.

Când este utilizat un token pentru ștergere bloc „/”, chiar dacă modul Ștergere bloc nu este activ, linia va bloca anticiparea. Acest lucru este util pentru depanarea procesării macro în programele NC.