Figurile următoare prezintă câteva funcţii standard şi opţionale ale frezei Haas verticale. Reţineţi că aceste figuri au doar caracter ilustrativ; aspectul maşinii dumneavoastră poate să difere în funcţie de model şi de dotările opţionale instalate.

Figurile următoare prezintă câteva funcții standard și opționale ale frezei orizontale EC-1600. Unele funcţii sunt comune cu cele ale frezei verticale.

NOTĂ: Aceste figuri au doar caracter ilustrativ; aspectul maşinii dumneavoastră poate să difere în funcţie de model şi de dotările opţionale instalate.

Pentru Seria UMC -  Specificații tehnice, consultați linkul de preinstalare de mai jos. 

Câteva simboluri speciale nu sunt disponibile pe tastatură.

Parcurgeţi paşii următori pentru a introduce simboluri speciale:

1. Apăsaţi tasta LISTA PROGRAMELOR şi selectaţi un dispozitiv de memorie.
2. Apăsați F3.
3. Selectaţi Simboluri speciale şi apăsaţi tasta ENTER.
4. Introduceți un număr pentru a copia simbolul asociat cu bara de INTRARE.

De exemplu, pentru a schimba numele directorului în MY_DIRECTORY:

1. Marcaţi directorul al cărui nume doriţi să îl schimbaţi.
2. Tastaţi MY
.
3. Apăsați F3.
4. Selectaţi SIMBOLURI SPECIALE şi apăsaţi tasta ENTER.
5. Apăsați 1.
6. Tastaţi DIRECTORY
.
7. Apăsați F3.
8. Selectaţi REDENUMIRE şi apăsaţi tasta ENTER.

Lista tastelor funcţionale şi modul de operare a acestora

Tastele săgeţi vă permit deplasarea între câmpurile de date şi navigarea printre programe și navigarea prin meniurile de tip tab.

Utilizaţi tastele de afişare pentru a vedea afişajele maşinii, informaţiile operaţionale şi paginile de ajutor.

Tastele de mod schimbă starea funcţională a maşinii. Fiecare tastă de mod are formă de săgeată şi indică şirul de taste ce execută funcţii aflate în legătură cu tasta de mod respectivă. Modul curent este afişat întotdeauna în colţul din stânga sus al ecranului, în formatul de afişare Mod:Tastă.

NOTĂ: Tastele EDIT (editare) şi LIST PROGRAMS (listă de programe) pot funcţiona şi ca taste de afişare, prin intermediul cărora puteţi accesa editoarele de programe şi managerul de dispozitive fără să comutaţi modul maşinii. De exemplu, în timp ce maşina rulează un program, puteţi utiliza managerul de dispozitive (LIST PROGRAM) (afișare program) sau funcţia de editare în fundal (EDIT) (editare) fără să opriţi programul.

Utilizaţi tastele numerice pentru a tasta cifrele, precum şi unele caractere speciale (imprimate cu galben pe tasta principală). Apăsaţi tasta SHIFT (comutare) pentru a accesa caracterele speciale.

Utilizaţi tastele alfabetice pentru a tasta literele alfabetului, precum şi unele caractere speciale (imprimate cu galben pe tasta principală). Apăsaţi tasta SHIFT (comutare) pentru a accesa caracterele speciale.

Funcţiile de control manual vă permit să reglaţi temporar turaţiile şi vitezele de avans din programul respectiv. De exemplu, puteţi încetini cursele rapide în timp ce testaţi un program, respectiv regla viteza de avans pentru a experimenta efectele acesteia asupra finisajului piesei etc.

Puteţi utiliza setările 19, 20 şi 21 pentru a dezactiva controlul manual al vitezei de avans, al arborelui principal şi respectiv al deplasării rapide.

Butonul FEED HOLD (oprire avans) acţionează ca un buton de control manual, ce opreşte avansul rapid şi avansul de lucru atunci când este apăsat. Butonul FEED HOLD (oprire avans) opreşte de asemenea schimbările sculelor şi cronometrele pentru piese, însă nu şi ciclurile de tarodare sau cronometrele pentru opririle temporizate.

Apăsaţi butonul CYCLE START (pornire ciclu) pentru a continua după o apăsare a butonului FEED HOLD (oprire avans). Când cheia pentru modul Setare este în poziţia deblocat, întrerupătorul uşii de pe incinta maşinii are un efect similar, dar se va afişa Interblocare uşă atunci când este deschisă uşa. Când este închisă uşa, unitatea de comandă va fi în modul Oprire avans şi trebuie apăsat butonul CYCLE START (pornire ciclu) pentru a continua. Funcţia Interblocare uşă şi butonul FEED HOLD (oprire avans) nu opresc niciuna dintre axele auxiliare.

Puteţi controla manual setările pentru lichidul de răcire apăsând tasta COOLANT (lichid de răcire). Pompa de lichid de răcire rămâne pornită sau oprită până când intră în acţiune următorul cod M sau intervine operatorul (a se vedea Setarea 32).

Utilizaţi setările 83, 87 şi 88 pentru a readuce valorile controlate manual ale comenzilor M30 şi M06, respectiv RESET (resetare) la valorile implicite.

Ecranul de comandă este organizat în panouri, ce variază în funcţie de tipul maşinii şi modurile de afişare disponibile.

Structura ecranului de comandă de bază din modul Operare:Mem (în timpul rulării unui program)

Panoul activ dat are un fundal alb. Puteţi interveni asupra datelor dintr-un panou doar atunci când panoul respectiv este activ, iar la un moment dat doar un panou este activ. De exemplu, atunci când selectaţi tab-ul Corecţii scule, fundalul tabelului de corecţii devine alb. Puteţi opera apoi modificările dorite ale datelor. În majoritatea cazurilor, puteţi modifica panoul activ cu ajutorul tastelor de afişare.

Unitatea de comandă Haas utilizează meniurile de tip tab pentru o serie de moduri şi ecrane. Meniurile de tip tab reunesc datele aflate în legătură unele cu altele într-un format uşor de accesat. Pentru a naviga în aceste meniuri:

1. Apăsaţi o tastă de afişare sau de mod.
   
   Prima dată când accesaţi un meniu de tip tab, primul tab (sau sub-tab) este activ. Cursorul de marcare se află la prima opţiune disponibilă din tab.
   
   
2. Utilizaţi tastele săgeţi sau comanda AVANS RAPID pentru a deplasa cursorul de marcare într-o filă activă.
   
   
3. Pentru a selecta o altă filă din acelaşi meniu de tip tab, apăsaţi din nou tasta de mod sau de afişare.
   NOTĂ: În cazul în care cursorul se află în partea superioară a unui ecran de meniu, puteţi de asemenea să apăsaţi tasta săgeată UP (în sus) pentru a selecta un alt tab.
   
   Tab-ul curent devine inactiv.
   
   
4. Utilizaţi tastele săgeţi pentru a marca o filă sau sub-filă şi apăsaţi tasta săgeată DOWN (în jos) pentru a utiliza fila respectivă.
   
   NOTĂ: Tab-urile nu pot fi activate în ecranul de tip tab POZIŢII.
   
   
5. Apăsaţi o altă tastă de afişare sau de mod pentru a lucra cu un alt meniu de tip de file.

Această bară de stare din partea superioară stânga a ecranului este împărțită în trei secțiuni: mod, rețea și oră.

Mod [1]

Unitatea de comandă Haas organizează funcţiile maşinii în trei moduri: Setare, Editare şi Operare. Fiecare mod prezintă pe un singur ecran toate informaţiile de care aveţi nevoie pentru a executa operaţiile în modul respectiv. De exemplu, în modul Setare, puteţi accesa tabelele pentru corecţiile sculelor, decalajele de origine şi informaţiile de poziţie. Modul Editare vă permite accesul la editorul de programe şi sisteme opţionale, cum ar fi Sistemul de programare vizuală (VPS) (ce include Sistemul fără fir de palpare intuitivă (WIPS)). Modul Operare include modul Memorie (MEM), în care vă puteţi rula programele.

Dacă aveți rețea instalată pe unitatea de comandă de ultimă generație, pictogramele din partiția centrală de rețea ale barei arată starea rețelei. Consultați tabelul pentru definițiile pictogramelor de rețea.

Apăsaţi tasta SETTING (setări), apoi selectaţi tab-ul SETĂRI. Setările modifică modul în care se comportă maşina; consultaţi secţiunea „Setările” pentru o descriere mai detaliată.

Nivelul lichidului de răcire este afişat în colţul din dreapta sus al ecranului în modul OPERARE:MEM

Prima linie vă indică dacă lichidul de răcire este ACTIVAT sau DEZACTIVAT.

Linia următoare indică numărul poziţiei ajutajului de lichid de răcire programabil (P-COOL). Poziţiile sunt de la 1 la 34. Dacă dotarea opţională nu este instalată, nu este afişat niciun număr de poziţie.

Pe indicatorul de nivel al lichidului de răcire, o săgeată neagră indică nivelul lichidului de răcire. Plin înseamnă 1/1, iar gol înseamnă 0/1. Pentru a evita problemele legate de fluxul de lichid de răcire, menţineţi nivelul lichidului de răcire deasupra zonei roşii. Puteţi vizualiza de asemenea acest indicator în modul DIAGNOSTICARE, ce poate fi accesat prin intermediul filei INDICATOARE.

Afişajul de poziţie indică poziţia curentă a axei în raport cu patru puncte de referinţă (Coordonate de lucru, Distanţă de parcurs, Maşină şi Operator). În orice mod, apăsaţi tasta POSITION (poziţie) şi utilizaţi tastele săgeţi pentru a accesa diferitele puncte denbspreferinţă afişate în tab-uri. Ultimul tab afişează toate punctele de referinţă într-un singur ecran.

Pentru a accesa tabelele de corecţii/decalaje, apăsaţi tasta OFFSET (corecţie) şi selectaţi tab-ul SCULĂ sau PIESĂ.

Această secţiune descrie paginile Comenzi curente şi tipurile de date pe care le prezintă acestea. Informaţiile din majoritatea acestor pagini apar de asemenea în alte moduri.

Apăsaţi tasta CURRENT COMMANDS (comenzi curente) pentru a accesa meniul de tip tab cu ecranele Comenzi curente disponibile.

Dispozitive -Tab-ul Mecanisme de pe această pagină prezintă dispozitivele hardware ale mașinii, pe care le puteți comanda manual. De exemplu, puteți extinde și retrage manual recuperatorul de piese sau brațul palpatorului. De asemenea, puteți roti manual arborele principal, în sens orar sau antiorar, cu rot/min dorite.

Ecranul Cronometre - Această pagină prezintă:

• Data şi ora curentă.
• Timpul total de funcţionare.
• Timpul total de la pornirea ciclului.
• Timpul total de avans.
• Contoarele M30. De fiecare dată când un program ajunge la o comandă M30, ambele contoare avansează cu o unitate.
• Ecranele Variabile macro.

Puteţi vedea de asemenea aceste cronometre şi contoare în partea din dreapta jos a ecranului în modurile OPERARE:MEM, SETARE:ZERO şi EDITARE:MDI.

Ecranul Macro-uri - Această pagină prezintă o listă a variabilelor macro şi a valorilor acestora. Unitatea de comandă actualizează aceste variabile pe măsură ce sunt rulate programele. Puteţi modifica variabilele din acest afişaj.

Coduri active -Această pagină prezintă lista codurilor de program active. O versiune mai mică a acestui ecran este inclusă în ecranele modurilor OPERARE:MEM şi EDITARE:MDI. De asemenea, dacă apăsaţi tasta PROGRAM în orice mod de funcţionare, veţi vedea codurile de program active.

Managementul avansat al sculei - Această pagină conţine informaţiile pe care le utilizează unitatea de comandă pentru estimarea duratei de viaţă a sculei. De aici puteţi crea şi gestiona grupele de scule, respectiv introduce nivelul maxim procentual de încărcare a sculei aşteptat pentru fiecare sculă.

Pentru informaţii suplimentare în acest sens, consultaţi secţiunea Managementul avansat al sculei din capitolul Operarea al acestui manual.

Calculator -Această pagină conține calculatoarele Standard, pentru frezare, strunjire și tarodare.

Media -Această pagină conține Media Player.

Pagina Mecanisme afișează componentele posibile ale mașinii și opțiunile de pe mașina dumneavoastră. Selectați mecanismul afișat utilizând săgețile SUS și JOS, pentru informații suplimentare legate de funcționarea și utilizarea sa. Paginile oferă instrucțiuni detaliate despre funcțiile componentelor mașinii, sfaturi rapide, precum și link-uri către alte pagini, pentru a vă ajuta să aflați informații despre mașina dumneavoastră și modul de utilizare.

• Selectați tab-ul Dispozitive din meniul Comenzi curente.
• Selectați mecanismele pe care doriți să le utilizați.

Începând cu versiunea de software 100.20.000.1110 a fost adăugată la unitatea de comandă o filă pentru sistemul de suport piesă pentru a accepta mai multe dispozitive pentru sistemul de suport piesă. Unitatea de comandă va accepta menghina electrică Haas [1], menghina hidraulică [2] și pneumatică [3].

Mașina acceptă până la 3 pedale de picior, fiecare ar comuta Menghina1, Menghina2 și respectiv Menghina3. Dacă aveți o singură pedală, va trebui să activați Menghina1 la menghina pe care doriți să o acționați cu pedala de picior.

NOTĂ: Menghina electrică este utilizată pe APL-ul frezei și sistemele robotului, dar poate fi utilizată și ca produs independent.

Respectaţi această procedură pentru a seta data sau ora.

1. Selectaţi pagina Cronometre din ecranul Comenzi curente.
2. Utilizaţi tastele săgeţi pentru a marca astfel câmpul Data:, Ora: sau Fusul orar.
3. Apăsați [EMERGENCY STOP].
4. În câmpul Data: tastaţi noua dată în format LL-ZZ-AAAA, inclusiv liniuţele despărţitoare.
5. În câmpul Ora: tastaţi noua oră în format HH-MM, inclusiv cele două puncte. Apăsaţi tastele [SHIFT] și apoi 9 pentru a tasta două puncte.
6. În câmpul Fusul orar: apăsaţi tasta [ENTER] pentru a selecta din lista de fusuri orare. Puteţi tasta termeni de căutare în fereastra de tip pop-up pentru a restrânge lista. De exemplu, puteţi tasta PST pentru a găsi ora Pacificului (Pacific Standard Time). Marcaţi fusul orar pe care doriţi să îl utilizaţi.
7. Apăsați [ENTER].

Puteţi reseta cronometrele pentru maşină pornită, ciclu pornit şi avans de aşchiere. Puteţi reseta de asemenea contoarele M30.

1. Selectaţi pagina Cronometre din ecranul Comenzi curente.
2. Utilizaţi tastele săgeţi pentru a marca numele cronometrului sau contorului pe care doriţi să îl resetaţi.
3. Apăsaţi tasta ORIGIN (origine) pentru a reseta cronometrul sau contorul.
   
   recomandare: Puteţi reseta independent contoarele M30 pentru a urmări piesele prelucrate în două moduri diferite; de exemplu, piesele prelucrate într-un schimb şi totalul pieselor prelucrate.

Setați locașul ca fiind greu [H] - Utilizați acest marcaj atunci când o sculă cu con 40 cu diametru mic, grea (4 lb sau mai grea) sau o sculă cu con 50 (12 lb sau mai grea) este încărcată în arborele principal. Derulați la locaşul dorit şi apăsaţi tasta H pentru a seta marcajul.

Setați locașul ca XL [X] - Utilizați acest marcaj atunci când sunt necesare două locașuri adiacente pe fiecare parte a sculei. Derulaţi până la locașul dorit şi apăsaţi X pentru a seta marcajul.

NOTĂ: Această opțiune apare numai dacă mașina dvs. are o funcție cu con 50.

Ştergere categorie [Spaţiu] - Marcați scula dorită și apăsaţi SPAŢIU pentru a şterge marcajul.

Setați scula [##] + [Enter]- Marcați locașul dorit și tastați codul sculei + Enter pentru a seta codul dorit al sculei.

NOTĂ: Nu puteţi aloca un cod de sculă mai multor locaşuri ale magaziei de scule. Dacă introduceţi un cod de sculă deja specificat în tabelul Locaşuri magazie scule, se va afişa o eroare sculă nevalidă.

Ștergeți scula [0] + [Enter]- Marcați locașul dorit și apăsați 0 + Enter pentru a goli codul sculei.

Resetați tabel [Origine- Apăsaţi tasta ORIGIN (origine) cu cursorul în coloana Centru pentru a utiliza meniul ORIGINE. Acest meniu vă permite să efectuaţi următoarele operaţii:

Ordonare toate locaşurile - Ordonează succesiv toate codurile sculelor pe baza poziţiei locaşului aferent, începând cu 1.

Aducere la zero toate locaşurile - Şterge toate codurile sculelor din toate numerele locaşurilor magaziei de scule.

Ştergere indicatoare categorie - Şterge indicativele de categorie pentru toate sculele.

* Indică locaşul curent al schimbătorului de scule.

Încărcare% - Încărcarea maximă a arborelui principal în cursul utilizării sculei.

NOTĂ: Această valoare este recuperată la fiecare secundă. Încărcătura efectivă comparată cu cea înregistrată poate varia.

Avans/Timp total - O reprezentare grafică a timpului de avans al sculei în timpul total.

Angajament:

• Bară neagră- Utilizarea sculei comparativ cu alte scule.
• Bară gri - Această bară arată cât timp a fost folosită scula în această utilizare în comparație cu alte utilizări.

Interfaţa macro-uri

Puteţi utiliza aceste variabile macro pentru a seta şi colecta datele referitoare la utilizarea sculei.

Limite admise

Acest tabel furnizează date despre toate grupele sculei curente, inclusiv grupele implicite şi grupele specificate de către utilizator. TOATE este o grupă implicită care prezintă toate sculele din sistem. EXP este o grupă implicită care prezintă toate sculele expirate. Ultimul rând al tabelului prezintă toate sculele care nu sunt alocate niciunei grupe de scule. Utilizaţi tastele săgeţi sau END (sfârşit) pentru a deplasa cursorul în rândul dorit şi a vedea sculele respective.

Pentru fiecare grupă de scule din tabelul LIMITE ADMISE, puteţi defini limite ce stabilesc momentul în care expiră o anumită sculă. Limitele se aplică pentru toate sculele alocate grupei respective. Aceste limite vizează toate sculele din grupă.

Coloanele din tabelul LIMITE ADMISE sunt:

• GRUPĂ - Prezintă codul de identificare al grupei de scule. Acesta este codul ce va fi utilizat pentru a specifica respectiva grupă de scule într-un program.
• # EXP. - Vă spune câte scule din grupă sunt expirate. Dacă marcaţi rândul TOATE, vedeţi o listă cu sculele expirate din toate grupele.
• ORDINE - Specifică scula care va fi utilizată prima. Dacă selectaţi ÎN ORDINE, ATM utilizează sculele în ordinea codurilor sculelor. Puteţi stabili de asemenea ca ATM să utilizeze automat CEA MAI NOUĂ sau CEA MAI VECHE sculă din grupă.
• UTILIZARE - Numărul maxim de utilizări ale sculei respective de către unitatea de comandă înainte ca aceasta să expire.
• ALEZAJE - Numărul maxim de alezaje pe care o sculă le poate găuri înainte ca aceasta să expire.
• AVERTIZARE - Valoarea minimă a duratei rămase de viaţă a sculei din grupă înainte ca unitatea de comandă să emită un mesaj de avertizare.
• ÎNCĂRCARE - Limita admisă de încărcare a sculei înainte ca unitatea de comandă să execute ACŢIUNEA specificată în coloana următoare.
• ACŢIUNE - Acţiunea automată ce trebuie întreprinsă atunci când o sculă atinge nivelul maxim procentual de încărcare a sculei. Marcaţi căsuţa cu acţiunea asociată sculei şi apăsaţi tasta ENTER (execuţie). Utilizaţi tastele săgeţi UP (în sus) şi DOWN (în jos) pentru a selecta acţiunea automată ce trebuie întreprinsă din meniul de tip pull-down (ALARMĂ, OPRIRE AVANS, AVERTIZARE SONORĂ, AVANS AUTOMAT, SCULA URMĂTOARE).
• AVANS - Perioada totală de timp, în minute, în care scula se poate afla în avans de lucru.
• TIMP TOTAL - Perioada totală de timp, în minute, în care unitatea de comandă poate utiliza o sculă.

Date sculă

Acest tabel furnizează informaţii cu privire la fiecare sculă dintr-o grupă de scule. Pentru a vizualiza o grupă, marcaţi-o în tabelul LIMITE ADMISE, apoi apăsaţi tasta F4.

• SCULĂ # - Prezintă codurile sculelor utilizate într-o grupă.
• DURATĂ DE VIAŢĂ - Durata de viaţă rămasă a unei scule în procente. Aceasta este calculată de unitatea de comandă CNC, ce utilizează datele efective ale sculei şi limitele admise introduse de operator pentru grupă.
• UTILIZARE - Numărul total de apelări ale sculei din cadrul unui program (numărul de schimbări ale sculei).
• ALEZAJE - Numărul de alezaje pe care le-a găurit/ tarodat/ alezat scula.
• ÎNCĂRCARE - Încărcarea maximă, în procente, exercitată asupra sculei.
• LIMITĂ - Încărcarea maximă admisă a sculei
• AVANS - Perioada de timp, în minute, în care scula s-a aflat în avans de lucru.
• TOTAL - Perioada totală de timp, în minute, în care a fost utilizată scula.
• COD H - Codul pentru lungimea sculei ce va fi utilizat pentru sculă. Acesta poate fi editat doar dacă setarea 15 este setată la DEZACTIVATĂ.
• COD D - Codul pentru diametru ce va fi utilizat pentru sculă.

Notă: Implicit, codurile H şi D sunt setate în managementul avansat al sculei astfel încât să fie egale cu codul sculei ce este inclusă în grupă.

Tab-ul calculatorului include calculatoarele pentru funcțiile matematice de bază, pentru frezare și tarodare.

• Selectaţi tab-ul calculator din meniul Comenzi curente.
• Selectați tab-ul calculator pe care doriți să îl utilizați: Standard, Frezare sau Tarodare.

După ce ați introdus datele în câmpul de intrare al calculatorului, puteți să efectuați oricare din următoarele opțiuni:

NOTĂ: Aceste opțiuni sunt disponibile pentru toate calculatoarele.

• Apăsaţi tasta ENTER (execuţie) pentru a se afişa rezultatul calculului respectiv.
• Apăsați tasta INSERT pentru a adăuga date sau rezultatul la sfârșitul liniei de introducere date.
• Apăsați tasta ALTER pentru a muta datele sau rezultatul în linia de introducere date. Această înlocuiește conținutul actual al liniei de introducere date.
• Apăsați tasta ORIGIN pentru a reseta calculatorul.

Păstrați datele sau rezultatul în câmpul de introducere date al calculatorului și selectați un tab diferit al calculatorului. Datele din câmpul de introducere date al calculatorului rămân disponibile pentru a fi transferate în alte calculatoare.

M130 permite afișarea de videoclipuri cu sonor audio și a imaginilor statice, în timpul execuției programului. Câteva dintre exemplele pentru utilizarea acestei funcții sunt:

Oferirea de indicii vizuale sau instrucțiuni de lucru în timpul funcționării programului

Oferirea de imagini care să ajute la inspectarea piesei în anumite momente din program

Proceduri demonstrative cu imagine video

Formatul corect al comenzii este M130(file.xxx), unde file.xxx este numele fișierului, plus traiectoria, dacă este cazul. De asemenea, puteți adăuga un al doilea comentariu în paranteze, care va apărea ca un comentariu în ferestrei media.

Exemplu: M130(Scoateţi buloanele de ridicare înainte de începerea Op 2)(User Data/My Media/loadOp2.png);

notă: M130 utilizează setările de căutare a subprogramului, Setarea 251 și 252, în același mod în care o face M98. De asemenea, puteți utiliza comanda Insert Media File în editor pentru a introduce cu ușurință un cod M130 care include o cale a fișierului. Consultaţi la pagina 5 pentru informaţii suplimentare în acest sens.

$FILE vă permite afișarea de videoclipuri cu sonor și de imagini statice, în afara timpului de executare a unui program.

Formatul corect al comenzii este ($FILE file.xxx), unde file.xxx este numele fișierului, plus traiectoria, dacă este cazul. De asemenea, puteți adăuga un comentariu între prima paranteză și semnul de dolar, care va apărea ca un comentariu în fereastra media.

Pentru a afișa fișierul media, evidențiați blocul când sunteți în modul de memorie și apăsați Enter. Blocul de afișare media $FILE va fi ignorat în ceea ce privește comentariile în timpul executării unui program.

Exemplu: (Scoateți șuruburile de ridicare înainte de a porni Op 2 $FILE User Data/My Media/loadOp2.png);

NOTĂ: Pentru cei mai rapizi timpi de încărcare, utilizați fișiere cu număr de pixeli divizibil cu 8 (majoritatea imaginilor digitale needitate cu aceste dimensiune prestabilite) și o rezoluție maximă de 1920 x 1080.

Fișierele dumneavoastră media apar în tab-ul Media la Comenzi curente. Fișierele media sunt afișate până când următorul M130 afișează un fișier diferit sau M131 șterge conținutul tab-ului media.

Utilizaţi acest ecran pentru a afla mai multe despre alarmele maşinii atunci când apar, pentru a vizualiza întregul jurnal de alarme al maşinii, pentru a căuta definiţii ale alarmelor ce pot apărea, pentru a vizualiza mesajele create şi pentru a vizualiza jurnalul de tastări.

Apăsaţi tasta ALARM(alarme), apoi selectaţi o filă de afişat:

Fila ALARME ACTIVE prezintă alarmele ce afectează în momentul respectiv funcţionarea maşinii. Utilizaţi tastele PAGE UP (pagina anterioară) şi PAGE DOWN (pagina următoare) pentru a vizualiza alte alarme active.

Fila MESAJE prezintă pagina de mesaje. Textul afişat în această pagină rămâne în aceasta atunci când opriţi maşina. Puteţi utiliza această pagină pentru a lăsa mesaje şi informaţii pentru următorul operator al maşinii etc.

Fila JURNAL ALARME prezintă o listă de alarme ce au afectat recent funcţionarea maşinii. De asemenea, puteți căuta un număr sau un text de alarmă. Pentru a face aceasta, scrieți numărul alarmei sau textul dorit și apăsați F1.

Fila VIZUALIZARE ALARME prezintă o descriere detaliată a tuturor alarmelor. De asemenea, puteți căuta un număr sau un text de alarmă. Pentru a face aceasta, scrieți numărul alarmei sau textul dorit și apăsați F1.

Fila JURNAL TASTĂR afișează ultimele 2000 de apăsări ale tastelor.

Puteţi salva un mesaj în fila MESAJE. Mesajul dumneavoastră va rămâne acolo până când îl veţi şterge sau îl veţi modifica, chiar dacă opriţi maşina.

1. Apăsaţi tasta ALARMS (alarme), selectaţi fila MESAJE şi apăsaţi tasta săgeată DOWN (în jos).
2. Tastaţi mesajul dorit.
   Apăsaţi tasta CANCEL (anulare) pentru a deplasa cursorul spre înapoi şi a şterge un caracter. Apăsaţi tasta DELETE (ştergere) pentru a şterge un întreg rând. Apăsaţi tasta ERASE PROGRAM (ştergere program) pentru a şterge întregul mesaj.

Puteţi utiliza managerul de dispozitive (LIST PROGRAM - listă de programe) pentru a accesa, salva şi gestiona datele de pe unitatea de comandă CNC şi de pe alte dispozitive conectate la unitatea de comandă. Puteţi utiliza de asemenea managerul de dispozitive pentru a încărca şi transfera programe între dispozitive, seta programul activ şi salva datele maşinii dumneavoastră.

În meniul filelor din partea superioară a ecranului, managerul de dispozitive (LIST PROGRAM - listă de programe) vă prezintă doar dispozitivele de memorie disponibile. De exemplu, dacă nu aveţi un dispozitiv de memorie USB conectat la consola de comandă, meniul de tip tab nu include un tab USB. Pentru informaţii suplimentare referitoare la meniurile de navigare de tip tab, consultaţi la pagina 5.

Managerul de dispozitive (LIST PROGRAM - listă de programe) vă prezintă datele disponibile într-o structură de directoare. În directorul rădăcină al unităţii de comandă CNC sunt incluse dispozitivele de memorie disponibile într-un meniu de tip tab. Fiecare dispozitiv poate să conţină combinaţii de directoare şi fişiere, pe mai multe niveluri. Aceasta este o structură de fişiere similară cu cea întâlnită la sistemele de operare ale computerelor uzuale.

Apăsaţi tasta LIST PROGRAM (listă de programe) pentru a accesa managerul de dispozitive. Ecranul iniţial al managerului de dispozitive prezintă dispozitivele de memorie disponibile într-un meniu de tip tab. Între aceste dispozitive, sunt incluse memoria internă a maşinii, directorul Date utilizator, dispozitivele de memorie USB conectate la unitatea de comandă şi fişierele disponibile în reţeaua conectată. Selectaţi fila unui dispozitiv pentru a lucra cu fişierele de pe dispozitivul respectiv.

Utilizaţi tastele săgeţi pentru a naviga prin structura de directoare:

• Utilizaţi tastele săgeţi UP (în sus) şi DOWN (în jos) pentru a marca şi interacţiona cu un fişier sau un director din directorul rădăcină sau directorul curent.
• Directoarele rădăcină sau subdirectoarele au un caracter (>) în ultima coloană din dreapta a ecranului fişier. Utilizaţi tasta săgeată RIGHT (dreapta) pentru a deschide un director rădăcină sau director marcat. Pe ecran se afişează apoi conţinutul directorului rădăcină sau directorului respectiv.
• Utilizaţi tasta săgeată LEFT (stânga) pentru a reveni în directorul rădăcină sau directorul anterior. Pe ecran se afişează apoi conţinutul directorului rădăcină sau directorului respectiv
• Mesajul DIRECTOR CURENT de deasupra ecranului fişier vă indică unde vă aflaţi în structura de directoare, de exemplu: MEMORIE/CLIENT 11/PROGRAME NOI vă indică faptul că vă aflaţi în subdirectorul PROGRAME NOI din directorul PROPRII 11 din directorul rădăcină din MEMORIE.

Când deschideţi un director rădăcină sau alt director cu tasta săgeată RIGHT (dreapta), ecranul fişier vă prezintă o listă cu fişierele şi directoarele din directorul respectiv. Fiecare coloană din ecranul fişier conţine informaţii referitoare la fişierele şi directoarele din listă

• Numele fişierului (Nume fişier): Acesta este un nume opţional, pe care unitatea de comandă îl va utiliza atunci când copiaţi programul pe un alt dispozitiv de memorie decât memoria unităţii de comandă. De exemplu, dacă se copiază un program O00045 pe un dispozitiv de memorie USB, numele fişierului din directorul USB va fi NEXTGENtest.nc.
• Mărimea fişierului (Mărime): Această coloană indică mărimea spaţiului de memorie pe care îl ocupă fişierul respectiv. Directoarele din listă conţin indicativul <DIR> în coloana respectivă.
  
  NOTĂ: Această coloană este ascunsă în mod implicit, apăsați butonul F3 și selectați Afișare Detalii Fișier pentru a afișa această coloană.

• Data ultimei modificări (Ultima modificare): Această coloană indică data şi ora la care a fost modificat ultima dată fişierul. Formatul este AAAA/LL/ZZ H:MIN.
  
  OBSERVAȚIE:  Această coloană este ascunsă în mod implicit, apăsați butonul F3 și selectați Afișare Detalii Fișier pentru a afișa această coloană.
  
  
• Alte informaţii (fără etichetă): Această coloană vă oferă unele informaţii referitoare la statusul fişierului. Programul activ are un asterisc (*) în această coloană. Litera E inclusă în această coloană indică faptul că programul respectiv se află în editorul de programe. Un simbol mai mare ca (>) indică un director. O literă S indică faptul că un director face parte din setarea 252 (consultaţi la pagina 5 pentru informaţii suplimentare în acest sens). Utilizaţi tastea săgeată RIGHT (dreapta), respectiv LEFT (stânga) pentru a intra în director, respectiv a ieşi din director.

Coloana cu casete de bifare din partea stângă a ecranului fişier vă permite să selectaţi mai multe fişiere.

Apăsaţi tasta ENTER (execuţie) pentru a plasa o bifă în caseta de bifare a fişierului. Marcaţi alt fişier şi apăsaţi din nou tasta ENTER (execuţie) pentru a plasa o bifă în caseta de bifare a fişierului respectiv. Repetaţi această procedură până când selectaţi toate fişierele pe care doriţi să le selectaţi.

Puteţi efectua apoi o operaţie (de obicei copiere sau ştergere) cu toate fişierele respective deodată. Fiecare fişier inclus în selecţia respectivă are o bifă în caseta de bifare. Când alegeţi o operaţie, unitatea de comandă execută operaţia respectivă pentru toate fişierele bifate.

De exemplu, dacă doriţi să copiaţi o serie de fişiere din memoria maşinii pe un dispozitiv de memorie USB, plasaţi câte o bifă în dreptul tuturor fişierelor pe care doriţi să le copiaţi, apoi apăsaţi tasta F2 pentru a iniţia operaţia de copiere.

Pentru a şterge o serie de fişiere, plasaţi câte o bifă în dreptul tuturor fişierelor pe care doriţi să le ştergeţi, apoi apăsaţi tasta DELETE (ştergere) pentru a iniţia operaţia de ştergere.

NOTĂ: Selecţia cu casete de bifare marchează fişierele doar pentru operaţia următoare; aceasta nu face ca un program să devină programul activ.

NOTĂ: Dacă nu aţi selectat mai multe fişiere prin bifare, unitatea de comandă execută operaţiile doar asupra directorului sau fişierului marcat în momentul respectiv. Dacă aţi selectat fişiere, unitatea de comandă execută operaţiile doar asupra fişierelor selectate, nu şi asupra fişierului marcat, cu excepţia cazului în care acesta este de asemenea selectat.

Marcaţi un program din directorul unităţii de memorie, apoi apăsaţi tasta SELECTARE PROGRAM

Programul activ are un asterisc (*) în ultima coloană din dreapta a ecranului fişier. Acesta este programul care va fi rulat atunci când se apasă butonul CYCLE START (pornire ciclu) în modul OPERARE: MEM. De asemenea, un program este protejat împotriva ştergerii în timp ce este activ.

Apăsaţi tasta INSERT (inserare) pentru a crea un nou fişier în directorul curent. Pe ecran apare meniul de tip pop-up CREARE PROGRAM NOU:

Exemplu de meniu de tip pop-up Creare program nou: [1] Câmp Număr O program, [2] Câmp Nume fişier, [3] Câmp Comentariu fişier.

Nume fişier (opţional): Tastaţi un nume de fişier pentru noul program. Acesta este numele pe care îl va utiliza unitatea de comandă atunci când copiaţi programul pe un alt dispozitiv de memorie decât memoria internă.

Comentariu fişier (opţional): Tastaţi un titlu descriptiv pentru fişier. Titlul va fi inclus în program sub forma unui comentariu în prima linie, împreună cu numărul O.

Apăsaţi tasta ENTER (execuţie) pentru a salva noul program. Dacă specificaţi un număr O care există deja în directorul curent, unitatea de comandă va afişa mesajul Fişierul cu numărul O nnnnn există deja. Doriţi să îl înlocuiţi? Apăsaţi tasta ENTER (execuţie) pentru a salva programul şi a suprascrie programul existent, tasta CANCEL (anulare) pentru a reveni în fereastra de tip pop-up cu numele programului, respectiv tasta UNDO (refacere) pentru a anula modificările.

Marcaţi un program, apoi apăsaţi tasta ALTER (schimbare) pentru a muta programul în editorul de programe.

Programul are indicativul E în ultima coloană din dreapta a listei ecranului fişier atunci când se află în editor, cu excepţia cazului în care acesta este totodată programul activ.

Puteţi utiliza această funcţie pentru a edita un program în timpul rulării programului activ. Puteţi edita programul activ, însă modificările nu intră în vigoare decât atunci când salvaţi programul şi îl selectaţi din nou în meniul managerului de dispozitive.

Puteţi utiliza managerul de dispozitive (LIST PROGRAM - listă de programe) pentru a crea şi selecta programele în vederea editării. Consultaţi fila CREARE, EDITARE, COPIEREA UNUI PROGRAM pentru a crea un program nou.

Unitatea de comandă Haas dispune de (2) moduri de editare a programelor: Editorul de programe şi introducerea manuală a datelor (MDI). Puteţi utiliza modurile editor de programe pentru a opera modificări asupra programelor numerotate stocate pe un dispozitiv de memorie conectat (memoria internă a maşinii, dispozitiv USB sau partiţie de reţea). Puteţi utiliza modul MDI pentru a comanda maşina fără un program creat.

Ecranul unității de comandă Haas dispune de (2) panouri de editare a programelor: Panoul Program activ / MDI şi panoul Generare program. Panoul Program activ / MDI se află în partea stângă a ecranului în toate modurile de afişare. Panoul Generare program apare doar în modul EDITARE.

Această secţiune descrie principalele funcţii de editare a programului. Aceste funcţii sunt disponibile atunci când editați un program.

1) Pentru a scrie un program, respectiv pentru a opera modificări ale unui program:

• Pentru a edita un program în MDI, apăsaţi tasta MDI (introducere manuală date). Acesta este modul EDITARE:MDI. Programul este afişat în panoul Activ.
• Pentru a edita un program numerotat, selectaţi-l în managerul de dispozitive (LIST PROGRAM - listă de programe), apoi apăsaţi tasta EDIT (editare). Acesta este modul EDITARE:EDITARE. Programul este afişat în panoul Generare program.

2) Pentru a marca un cod:

• Utilizaţi tastele săgeţi sau maneta de avans rapid pentru a deplasa cursorul de marcare în program.
• Puteţi interacţiona cu o singură parte a unui cod sau text (marcare cu cursorul), cu blocuri de cod sau mai multe blocuri de cod (selecţie de blocuri). Consultaţi secţiunea Selecţia de blocuri pentru informaţii suplimentare în acest sens.

3) Pentru a adăuga codul în program:

• Marcaţi blocul de cod după care doriţi să fie inserat noul cod.
• Tastaţi noul cod.
• Apăsaţi tasta INSERT (inserare). Noul cod apare după blocul pe care l-aţi marcat.

4) Pentru a înlocui codul:

• Marcaţi codul pe care doriţi să îl înlocuiţi.
• Tastaţi codul cu care doriţi să înlocuiţi codul marcat.
• Apăsaţi tasta ALTER (schimbare). Noul cod înlocuieşte codul marcat.

5) Pentru a şterge caractere sau comenzi:

• Marcaţi textul pe care doriţi să îl ştergeţi.
• Apăsaţi tasta DELETE (ştergere). Textul pe care l-aţi marcat este şters din program.

6) Apăsaţi tasta UNDO (refacere) pentru a reveni asupra ultimelor până la (40) modificări.

NOTĂ: Nu puteţi utiliza tasta UNDO (refacere) pentru a reveni asupra modificărilor pe care le-aţi operat dacă ieşiţi din modul EDITARE:EDIT.

NOTĂ: În modul EDITARE:EDITARE, unitatea de comandă nu va salva programul pe măsură ce îl editaţi. Apăsaţi tasta MEMORY (memorie) pentru a salva programul şi a-l încărca în panoul Program activ.

Când editaţi un program, puteţi selecta un singur bloc de cod sau mai multe blocuri de cod. Puteţi apoi copia şi lipi, şterge sau muta blocurile respective într-o singură etapă.

Pentru a selecta un bloc:

• Utilizaţi tastele săgeţi pentru a deplasa cursorul de marcare până la primul sau ultimul bloc din selecţie.

NOTĂ: Puteţi începe o selecţie cu blocul superior sau cu blocul inferior, deplasând apoi corespunzător cursorul în jos sau în sus pentru a realiza selecţia.

NOTĂ:  Nu puteţi include blocul cu numele programului în selecţia dumneavoastră. Unitatea de comandă afişează mesajul COD PROTEJAT.

• Apăsaţi tasta F2 pentru a începe selecţia.
• Utilizaţi tastele săgeţi sau maneta de avans rapid pentru a extinde selecţia.
• Apăsaţi tasta F2 pentru a finaliza selecţia.

După ce operaţi selecţia unui text, puteţi copia şi lipi, şterge sau muta textul respectiv.

NOTĂ: Aceste instrucţiuni pornesc de la premisa că aţi realizat deja o selecţie de blocuri conform celor descrise în secţiunea Selecţia de blocuri.

NOTĂ: Acestea sunt operaţii disponibile în MDI şi editorul de programe. Nu puteţi utiliza tasta UNDO (refacere) pentru a inversa aceste operaţii.

1) Pentru a copia şi cola selecţia:

• Deplasaţi cursorul în locul în care doriţi să inseraţi o copie a textului.
• Apăsaţi tasta ENTER (execuţie).
  
  Unitatea de comandă va insera o copie a selecţiei în linia de după poziţia cursorului.

NOTĂ: Unitatea de comandă nu va copia textul în memoria temporară atunci când utilizaţi această funcţie.

2) Pentru a muta selecţia:

• Deplasaţi cursorul în locul în care doriţi să mutaţi textul selectat.
• Apăsaţi tasta ALTER (schimbare).
  
  Unitatea de comandă va şterge textul din poziţia curentă şi îl va insera în linia de după linia respectivă.

3) Apăsaţi tasta DELETE (ştergere) pentru a şterge selecţia.

Ecranul tactil LCD - prezentare generală Funcția de ecran tactil vă permite să navigați în meniul unității de comandă într-un mod mai intuitiv. 

NOTĂ: Dacă hardware-ul ecranului tactil nu este detectat la pornire, o notificare 20016 va apărea în istoricul alarmei.

Tastatura virtuală vă permite să introduceți text pe ecran, fără a utiliza tastatura.

Pentru a activa această funcţie, setaţi setarea 396 - Tastatură virtuală activată.

Modul avans rapid vă permite să avansaţi rapid axele maşinii într-o poziţie dorită. Înainte să puteţi avansa rapid o axă, maşina trebuie să stabilească poziţia de origine. Unitatea de comandă face acest lucru la iniţializarea maşinii.

Pentru a accesa modul avans rapid:

1. Apăsaţi tasta HANDLE JOG (MANETĂ DE AVANS RAPID).
2. Apăsaţi tasta aferentă axei dorite (+X, -X, +Y,-Y, +Z, -Z, +A/C sau -A/C, +B, sau -B).
3. Există diferite trepte de creştere a vitezei ce pot fi utilizate în modul avans rapid; acestea sunt .0001, .001, .01 şi .1. La fiecare clic al manetei de avans rapid, axa respectivă se deplasează pe distanţa definită prin viteza curentă de avans rapid. Puteţi utiliza de asemenea maneta opţională de comandă avans rapid de la distanţă (RJH) pentru avansarea rapidă a axelor.
4. Apăsaţi şi menţineţi apăsate butoanele de avans rapid manual sau utilizaţi maneta de avans rapid pentru a deplasa axele.

Pentru a se prelucra cu precizie o piesă, freza trebuie să ştie exact unde este amplasată piesa pe masă şi distanţa de la vârful sculei până în partea superioară a piesei (decalajul sculei faţă de poziţia de origine).

Apăsați pe butonul OFFSET pentru a vizualiza valorile decalării de corecții scule. Valorile de corecție a sculei pot fi introduse manual sau automat, cu un palpator. Lista de mai jos indică modul în care funcționează fiecare setare de corecție.

4) Geometria diametrului (D), Uzura diametrului (D) - Aceste două coloane sunt utilizate pentru compensarea frezei. Dacă dați comandă pentru un 

G41 D01;

din cadrul unui program, programul va utiliza valorile din aceste coloane.

 OBSERVAȚIE: Geometria diametrului poate fi setată manual sau automat de palpator.

5) Poziția Lichidului de Răcire - Utilizați această coloană pentru setarea poziției lichidului de răcire pentru instrumentul din acest rând. 

 OBSERVAȚIE: Această coloană este vizibilă numai dacă aveți opțiunea de lichid de răcire programabil.

6) Aceste butoane de funcții vă permit să setați valorile de corecție.

10)Materialul Sculei - Această coloană este utilizată pentru calcule de către registrul pentru avans și viteze. Apăsați F1 pentru a vizualiza opțiunile: Utilizator, carbură, oțel. Apăsați Enter pentru a seta materialul sau apăsați Anulare pentru a ieși.

11)Locaș Magazie Scule - Această coloană vă arată în ce buzunar este în prezent în scula .Această coloană este doar în modul citire.

12)Categorie Scule - Această coloană este vizibilă dacă scula este setată fiind mare, grea sau foarte mare. Pentru a face o schimbare, evidențiați coloana și apăsați ENTER. Va fi afişat Tabelul cu scule. Urmați instrucțiunile de pe ecran pentru a face modificări în tabelul cu scule.

16) Toleranța sculei - Această coloană este utilizată de palpator. Valoarea din acest câmp este utilizată pentru verificarea rezistenței la rupere și uzurii sculei. Lăsați acest câmp necompletat dacă setați lungimea și diametrul sculei.

17)Tipul Palpatorului - Această coloană este utilizată de palpator. Puteți selecta rutina palpatorului pe care doriți să o efectuați pentru această sculă.

Opțiunile sunt: 0 - Nu se va efectua palparea sculei., 1- Palparea lungimii (rotație)., 2 - Palparea lungimii (fără rotație)., 3 - Palparea lungimii și diametrului (rotație). Apăsați MĂSURARE CORECȚIE SCULĂ pentru a seta opțiunile palpatorului automat.

Următorul pas este acela de a palpa sculele. Astfel se defineşte distanţa dintre vârful sculei şi suprafaţa superioară a piesei de prelucrat. O altă denumire pentru această mărime este „corecţia lungimii sculei”, ce este indicată printr-un H în linia codului de maşină. Distanţa pentru fiecare sculă este introdusă în tabelul CORECŢII SCULE.

NOTĂ: Când atingeți sculele sau lucrați pe masa staționară, asigurați-vă că axa de înclinare este la 0 grade (A0 sau B0).

Apăsați pe OFFSET apoi pe F4 pentru a vizualiza valorile originilor. Originile pot fi introduse manual sau automat, cu un palpator. Lista de mai jos va indica modul în care funcționează fiecare setare de origine.

Pentru a se prelucra o piesă de prelucrat, freza trebuie să ştie exact unde este amplasată piesa de prelucrat pe masă. Puteţi utiliza un dispozitiv de găsire muchie, un palpator electronic sau numeroase alte instrumente sau metode pentru a stabili punctul de zero al piesei. Pentru a seta decalajul pentru poziţia de zero a piesei cu un indicator mecanic:

Consultați manualul de utilizare WIPS, secțiunea de utilizare, pentru instrucțiuni privind setarea corecțiilor sculelor și a originilor utilizând un ciclu de palpare. 

Linkul de pe link-ul de mai jos va fi redirecționat către pagina respectivă. 

Sunt disponibile (2) tipuri de schimbătoare de scule pentru freze: schimbătorul de scule tip umbrelă (UTC) şi schimbătorul de scule lateral (SMTC). Acționați ambele schimbătoare de scule în acelaşi mod, dar setarea fiecăruia se face diferit.

Asiguraţi-vă că s-a executat revenirea în poziţia de zero a maşinii. În caz contrar, apăsaţi tasta POWER UP (iniţializare).

Utilizaţi tastele TOOL RELEASE (eliberare sculă), ATC FWD (ATC înainte) şi ATC REV (ATC înapoi) pentru a comanda manual schimbătorul de scule. Există (2) butoane de eliberare a sculei, unul pe carcasa păpuşii portsculă, celălalt pe tastatură.

AVERTIZARE: Nu depăşiţi specificaţiile maxime ale schimbătorului de scule. Masele sculelor extrem de grele vor fi distribuite uniform. Aceasta înseamnă că sculele grele vor fi amplasate diametral opus una faţă de cealaltă, nu una lângă cealaltă. Asiguraţi-vă că există o distanţă adecvată între scule în schimbătorul de scule; această distanţă este de 3,6" pentru o magazie cu 20 de locaşuri şi de 3” pentru una cu 24+1 locaşuri. Verificaţi specificaţiile schimbătorului de scule pentru a determina distanţa minimă corectă între scule.

OBSERVAȚIE: Presiunea redusă a aerului sau debitul insuficient va determina reducerea presiunii exercitate asupra pistonului de eliberare a sculei şi va prelungi timpul de schimbare a sculei sau nu se va asigura eliberarea acesteia.

AVERTIZARE:Păstraţi distanţa faţă de schimbătorul de scule în cursul punerii în funcţiune sau scoaterii maşinii de sub tensiune, respectiv în cursul operaţiilor de schimbare a sculei.

Încărcaţi întotdeauna sculele în schimbătorul de scule din arborele principal. Nu încărcaţi niciodată o sculă direct în caruselul schimbătorului de scule. Unele freze au comenzi de la distanţă pentru schimbătorul de scule ce vă permit să verificaţi şi înlocuiţi sculele din carusel. Această staţie nu este destinată încărcării iniţiale şi alocării sculelor.

ATENȚIE: Sculele ce produc un zgomot puternic atunci când sunt eliberate indică o problemă şi vor fi verificate înainte să se producă o deteriorare gravă a schimbătorului de scule sau arborelui principal.

Dacă schimbătorul de scule se blochează, unitatea de comandă va intra automat în stare de alarmă. Pentru a corecta acest lucru:

AVERTIZARE: Nu atingeți niciodată schimbătorul de scule, decât dacă este afișată mai întâi o alarmă.

1. Eliminaţi cauza blocajului.
2. Apăsaţi tasta RESET (resetare) pentru a şterge alarmele.
3. Apăsaţi tasta RECOVER (redresare) şi urmaţi instrucţiunile pentru a reseta schimbătorul de scule.

Sunt disponibile (2) tipuri de schimbătoare de scule pentru freze: schimbătorul de scule tip umbrelă (UTC) şi schimbătorul de scule lateral (SMTC). Acționați ambele schimbătoare de scule în acelaşi mod, dar setarea fiecăruia se face diferit.

Asiguraţi-vă că s-a executat revenirea în poziţia de zero a maşinii. În caz contrar, apăsaţi tasta POWER UP (iniţializare).

Utilizaţi tastele TOOL RELEASE (eliberare sculă), ATC FWD (ATC înainte) şi ATC REV (ATC înapoi) pentru a comanda manual schimbătorul de scule. Există (2) butoane de eliberare a sculei, unul pe carcasa păpuşii portsculă, celălalt pe tastatură.

AVERTIZARE: Nu depăşiţi specificaţiile maxime ale schimbătorului de scule. Masele sculelor extrem de grele vor fi distribuite uniform. Aceasta înseamnă că sculele grele vor fi amplasate diametral opus una faţă de cealaltă, nu una lângă cealaltă. Asiguraţi-vă că există o distanţă adecvată între scule în schimbătorul de scule; această distanţă este de 3,6" pentru o magazie cu 20 de locaşuri şi de 3” pentru una cu 24+1 locaşuri. Verificaţi specificaţiile schimbătorului de scule pentru a determina distanţa minimă corectă între scule.

OBSERVAȚIE: Presiunea redusă a aerului sau debitul insuficient va determina reducerea presiunii exercitate asupra pistonului de eliberare a sculei şi va prelungi timpul de schimbare a sculei sau nu se va asigura eliberarea acesteia.

AVERTIZARE:Păstraţi distanţa faţă de schimbătorul de scule în cursul punerii în funcţiune sau scoaterii maşinii de sub tensiune, respectiv în cursul operaţiilor de schimbare a sculei.

Încărcaţi întotdeauna sculele în schimbătorul de scule din arborele principal. Nu încărcaţi niciodată o sculă direct în caruselul schimbătorului de scule. Unele freze au comenzi de la distanţă pentru schimbătorul de scule ce vă permit să verificaţi şi înlocuiţi sculele din carusel. Această staţie nu este destinată încărcării iniţiale şi alocării sculelor.

ATENȚIE: Sculele ce produc un zgomot puternic atunci când sunt eliberate indică o problemă şi vor fi verificate înainte să se producă o deteriorare gravă a schimbătorului de scule sau arborelui principal.

Această secţiune vă prezintă modul de utilizare a tabelului cu scule pentru a furniza unităţii de comandă informaţii despre sculele utilizate.

NOTĂ: Dacă maşina are un schimbător de scule de tip umbrelă, nu se va utiliza tabelul Locaşuri magazie scule.

7) Ştergere categorie [Spaţiu] - Marcați scula dorită și apăsaţi SPAŢIU pentru a şterge marcajul.

8) Setați scula [##] + [Enter]- Marcați locașul dorit și tastați codul sculei + Enter pentru a seta codul dorit al sculei.

NOTĂ: Nu puteţi aloca un cod de sculă mai multor locaşuri ale magaziei de scule. Dacă introduceţi un cod de sculă deja specificat în tabelul Locaşuri magazie scule, se va afişa o eroare sculă nevalidă.

9)Ștergeți scula [0] + [Enter]- Marcați locașul dorit și apăsați 0 + Enter pentru a goli codul sculei.

10) Resetați tabel [Origine] - Apăsaţi tasta ORIGIN (origine) cu cursorul în coloana Centru pentru a utiliza meniul ORIGINE. Acest meniu vă permite să efectuaţi următoarele operaţii:

• Ordonare toate locaşurile
- Ordonează succesiv toate codurile sculelor pe baza poziţiei locaşului aferent, începând cu 1.
• Aducere la zero toate locaşurile
- Şterge toate codurile sculelor din toate numerele locaşurilor magaziei de scule.
• Ştergere indicatoare categorie
- Şterge indicativele de categorie pentru toate sculele.

11) * Indică locaşul curent al schimbătorului de scule.

Introduceţi scula 1 (tireta mai întâi) în arborele principal.

Introducerea unei scule în arborele principal: [1] Buton Eliberare sculă.

Rotiţi scula astfel încât cele două degajări din portcuţit să fie aliniate cu proeminenţele arborelui principal.

Împingeţi scula în sus în timp ce apăsaţi butonul Tool release (eliberare sculă).

Când scula este fixată în arborele principal, eliberaţi butonul Tool release (eliberare sculă).

Schimbătorul de scule lateral de mare viteză are un indicativ suplimentar pentru scule, şi anume „Grea”. Sculele ce cântăresc peste 4 livre sunt considerate a fi scule grele. Trebuie să indicați sculele grele cu H (Notă: Toate sculele mari sunt considerate grele). În cursul funcţionării, un „h” în tabelul de scule indică o sculă grea într-un locaş mare.

Ca măsură de precauţie, schimbătorul de scule va funcţiona la maximum 25% din viteza normală dacă se schimbă la o sculă grea. Viteza de urcare/ coborâre a locaşului nu este micşorată. Unitatea de comandă resetează viteza la nivelul rapid implicit odată încheiată schimbarea sculei. Contactaţi Reprezentanţa Haas (HFO) pentru asistenţă dacă aveţi probleme la schimbarea unor scule neuzuale sau extreme.

H - Grea, dar nu neapărat mare (sculele mari reclamă locaşuri goale de o parte şi de alta).

h - Sculă grea de diametru mic într-un locaş indicat a fi pentru o sculă mare (trebuie să aibă locaşuri goale de o parte şi de alta). Indicaţiile cu minuscule „h” şi „l” sunt plasate de către unitatea de comandă; nu introduceţi un indicativ cu minuscule „h” sau „l” în tabelul de scule.

l - Sculă de diametru mic într-un locaş indicat a fi pentru o sculă mare în arborele principal.

Sculele mari sunt considerate a fi grele.

Sculele grele nu sunt considerate a fi neapărat mari.

La schimbătoarele de scule ce nu sunt de mare viteză, „H” şi „h” nu au niciun efect.

În tabelul de scule, introduceţi un 0 (zero) drept cod al sculei pentru a eticheta un locaş al magaziei de scule ca fiind "întotdeauna gol". Schimbătorul de scule nu "vede" locaşul respectiv şi nu va încerca niciodată să instaleze sau să preia o sculă din locaşurile magaziei având indicativul „0”.

Nu puteţi utiliza un zero pentru a indica scula introdusă în arborele principal. Arborele principal trebuie să aibă întotdeauna indicat un cod de sculă.

Dacă trebuie să mutaţi sculele în carusel, respectaţi această procedură.

AVERTIZARE: Planificaţi din timp reorganizarea sculelor din carusel. Pentru a reduce riscul coliziunii schimbătorului de scule, menţineţi la minimum mişcarea sculelor. Dacă există la un moment dat scule mari sau grele în schimbătorul de scule, asiguraţi-vă că acestea sunt mutate între locaşuri ale magaziei indicate ca atare.

Dacă trebuie să mutaţi sculele în carusel, respectaţi această procedură.

AVERTIZARE: Planificaţi din timp reorganizarea sculelor din carusel. Pentru a reduce riscul coliziunii schimbătorului de scule, menţineţi la minimum mişcarea sculelor. Dacă există la un moment dat scule mari sau grele în schimbătorul de scule, asiguraţi-vă că acestea sunt mutate între locaşuri ale magaziei indicate ca atare.

Schimbătorul de scule prezentat în figură are o combinaţie de scule de dimensiuni normale. În acest exemplu, scula 12 trebuie mutată în locaşul 18 pentru a se crea spaţiul necesar pentru o sculă de mari dimensiuni în locaşul 12.

Asigurarea de spaţiu pentru sculele mari: [1] Scula 12 în locaşul 18, [2] Sculă mare în locaşul 12.

5) Introduceţi codul sculei la rubrica ARBORE PRINCIPAL din ecranul TABEL SCULE. Introduceţi scula în arborele principal.

 OBSERVAȚIE: Sculele foarte mari pot fi de asemenea programate. O sculă „foarte mare” este una care ocupă până la trei locaşuri; diametrul sculei va acoperi locaşurile sculelor de pe ambele părţi ale locaşului în care este instalată. Contactați Reprezentanța dumneavoastră Haas (HFO) pentru a vă oferi o configurare specială, dacă este necesară o scula cu astfel de dimensiuni. Tabelul de scule trebuie actualizat, deoarece sunt necesare două locaşuri goale între două scule foarte mari.

6) Introduceţi P12 în unitatea de comandă şi apăsaţi tasta ATC FWD(ATC înainte). Scula va fi plasată în locaşul 12.

Precalibrare Sculă

Pentru a economisi timp, unitatea de comandă anticipează până la 80 de linii ale programului pentru a executa şi pregăti mişcările maşinii şi schimbările sculelor. Când unitatea de comandă constată la anticipare că urmează o schimbare a sculei, aceasta va aşeza în poziţie următoarea sculă din program. Această operaţie se numeşte „precalibrarea sculei”.

Unele comenzi din program dezactivează funcţia de anticipare. Dacă programul dumneavoastră include astfel de comenzi înainte de următoarea schimbare a sculei, unitatea de comandă nu va preapela scula următoare. Aceasta poate determina o rulare mai lentă a programului, deoarece maşina trebuie să aştepte ca scula următoare să se deplaseze în poziţie înainte să poată schimba scula.

Comenzi din program ce dezactivează funcţia de anticipare:

• Comenzi de selectare a decalajului de origine (G54, G55 etc.)
• G103 Limitarea anticipării blocurilor, atunci când este programată fără o adresă P sau cu o adresă P diferită de zero
• M01
Oprirea opţională
• M00 Oprirea programului
• Separatoare de ştergere bloc (/
)
• Un număr mare de blocuri de program executate la mare viteză

Pentru a vă asigura că unitatea de comandă preapelează scula următoare fără anticipare, puteţi comanda deplasarea caruselului în poziţia sculei următoare imediat după o comandă de schimbare a sculei, conform fragmentului de cod următor:

T01 M06 Schimbarea sculei ;
T02 (PRECALIBRARE SCULA URMĂTOARE) ;

Frezele MDC, EC-300 şi EC-400 dispun de un panou auxiliar pentru facilitarea încărcării sculelor. Comutatorul pentru schimbare manuală/automată sculă trebuie setat în poziţia „Funcţionare automată” pentru o operaţie automată de schimbare a sculei. Dacă acesta este setat în poziţia „Manual”, celelalte două butoane, prevăzute cu simbolurile pentru sens orar şi sens antiorar, sunt activate, iar schimbările automate ale sculelor sunt dezactivate. Uşa este prevăzută cu un senzor ce detectează când aceasta este deschisă.

Dacă uşa carcasei este deschisă în timp ce se produce schimbarea sculei, schimbarea sculei este oprită şi este reluată atunci când se închide uşa. Eventuale operaţii de prelucrare aflate în curs nu vor fi întrerupte.

Dacă se aduce comutatorul în poziţia „Manual” în timp ce caruselul de scule este în mişcare, acesta se opreşte, repunându-se în mişcare atunci când este adus comutatorul înapoi în poziţia „Automat”. Următoarea schimbare a sculei nu va fi executată până când nu este adus comutatorul înapoi în poziţia „Automat”. Eventuale operaţii de prelucrare aflate în curs nu vor fi întrerupte.

Caruselul se va roti cu câte o poziţie de fiecare dată când este apăsat butonul pentru sens orar sau sens antiorar, cu comutatorul setat în poziţia „Manual”.

În cursul redresării schimbătorului de scule, dacă uşa carcasei este deschisă sau dacă poziţia comutatorului este „Manual” şi este apăsat butonul RECOVER (redresare), se afişează un mesaj ce informează operatorul că uşa este deschisă sau că este cuplat modul manual. Operatorul trebuie să închidă uşa şi să seteze comutatorul în poziţia Auto pentru a putea continua.

Dacă a apărut o problemă în cursul schimbării sculei, se impune redresarea schimbătorului de scule. Accesaţi modul Redresarea schimbătorului de scule astfel:

Apăsaţi tasta RECOVER (redresare) şi navigaţi până la tab-ul REDRESARE SCHIMBĂTOR DE SCULE.

Apăsaţi tasta ENTER (execuţie). Dacă nu există nicio alarmă, unitatea de comandă va încerca mai întâi o redresare automată. Dacă exisă o alarmă, apăsaţi tasta RESET (resetare) pentru a şterge alarmele şi repetaţi începând cu pasul 1.

În ecranul REDRESARE SCULĂ VMSTC, apăsaţi tasta A pentru a iniţia redresarea automată, respectiv tasta E pentru a ieşi.

Dacă redresarea automată eşuează, apăsaţi tasta M

În modul manual, urmaţi instrucţiunile şi răspundeţi la întrebări pentru a executa o redresare corespunzătoare a schimbătorului de scule. Trebuie parcurs întregul proces de redresare a schimbătorului de scule înainte să se iasă din acest mod. Porniţi rutina de la început dacă ieşiţi prematur din aceasta.

Această secţiune vă prezintă modul de punere în funcţiune pentru prima dată a unei maşini noi.

• Apăsaţi butonul POWER ON (pornire) până când apare sigla Haas pe ecran. După o secvenţă de autotestare şi iniţializare a sistemului, pe afişaj apare ecranul de pornire.
  
  Pe ecranul de pornire se afişează instrucţiunile de bază pentru pornirea maşinii. Apăsați tasta CANCEL (anulare) pentru a ieși din ecranul respectiv.
  
  
• Rotiţi butonul EMERGENCY STOP (oprire de urgenţă) spre dreapta pentru a-l reseta.
• Apăsaţi tasta RESET (resetare) pentru a şterge alarmele de pornire. Dacă nu puteţi şterge o alarmă, s-ar putea ca maşina să aibă nevoie de o intervenţie service. Contactaţi Reprezentanţa Haas (HFO) pentru asistenţă.
• Dacă maşina dispune de o incintă, închideţi uşile.
  AVERTISMENT: Înainte de a trece la pasul următor, reţineţi faptul că mişcarea automată va începe imediat ce este apăsat butonul POWER UP (iniţializare). Asiguraţi-vă că traiectoria de deplasare este liberă. Păstraţi distanţa faţă de arborele principal, masa maşinii şi schimbătorul de scule.
• Apăsaţi tasta POWER UP (iniţializare).
  După prima apăsare a tastei POWER UP (iniţializare), axele se deplasează spre poziţiile lor de origine. Axele se deplasează apoi lent până când maşina ajunge la întrerupătoarele de origine pentru fiecare axă. Astfel se stabileşte poziţia de origine a maşinii.

Apăsaţi oricare dintre tastele următoare:

• CANCEL
(anulare) pentru a ieşi din ecranul respectiv.
• CYCLE START
(pornire ciclu) pentru a rula programul curent.
• HANDLE JOG
(manetă de avans rapid) pentru operarea manuală.

Dacă arborele principal al maşinii respective a rămas în repaus timp de peste (4) zile, rulaţi programul de încălzire a arborelui principal înainte să utilizaţi maşina. Acest program aduce lent arborele principal la turaţia de lucru pentru a distribui lubrifiantul şi a permite arborelui principal să ajungă la o temperatură constantă.

Maşina dumneavoastră are inclus un program de încălzire de 20 minute (O09220) în lista de programe. Dacă utilizaţi frecvent arborele principal la turaţii ridicate, ar trebui să rulaţi zilnic acest program.

Unitatea de comandă poate captura şi salva o imagine a ecranului curent pe un dispozitiv USB conectat sau pe o unitate de memorie cu date de utilizator.

Introduceţi un nume de fişier, dacă doriţi. Dacă nu este introdus niciun nume de fişier, sistemul va utiliza numele de fişier implicit (consultaţi nota).

Apăsaţi tasta SHIFT(comutare).

Apăsaţi tasta F1.

OBSERVAȚIE: Unitatea de comandă utilizează numele de fişier implicit snapshot#.png. Numărul # începe de la 0 şi este incrementat de fiecare dată când se execută o captură de ecran. Contorul respectiv este resetat la oprirea maşinii. Capturile de ecran executate după oprirea şi repornirea maşinii vor suprascrie capturile de ecran anterioare având acelaşi nume de fişier de pe unitatea de memorie cu datele de utilizator.

Rezultat: 

Unitatea de comandă salvează captura de ecran pe dispozitivul USB sau în memoria unităţii de comandă. Se afişează mesajul Imagine salvată pe USB sau Imagine salvată în memorie la încheierea procesului.

Unitatea de comandă poate genera un raport de eroare care salvează starea mașinii și care este utilizat pentru analiză. Acest raport ajută HFO să rezolve o problemă intermitentă.

1. Apăsaţi tasta SHIFT(comutare).
2. Apăsați F3.

NOTĂ: Asigurați-vă ca generați întotdeauna un raport de eroare atunci când alarma sau eroarea sunt active.

Rezultat: 

Unitatea de comandă salvează raportul de eroare pe dispozitivul dumneavoastră USB sau în memoria unității de comandă. Raportul de eroare este un fișier arhivat de tip zip care include o captură a ecranului, programul activ și alte informații utilizate pentru diagnosticare. Generați acest raport de eroare atunci când apare o eroare sau o alarmă. Trimiteți raportul de eroare prin e-mail către Reprezentanța Haas locală.

Puteţi utiliza această funcţie pentru a găsi rapid un cod din program.

NOTĂ: Aceasta este o funcţie de căutare rapidă ce găseşte prima apariţie a termenului în sensul de căutare specificat. Puteţi utiliza editorul pentru o căutare mai complexă. Consultaţi la pagina 5 pentru informaţii detaliate referitoare la funcţia de căutare a editorului.

NOTĂ: Aceasta este o funcţie de căutare rapidă ce găseşte prima apariţie a termenului în sensul de căutare specificat. Puteţi utiliza editorul pentru o căutare mai complexă. Consultaţi secţiunea Meniul Căutare pentru informaţii detaliate referitoare la funcţia de căutare a editorului.

1. Tastaţi textul pe care doriţi să îl găsiţi în programul activ.
2. Apăsaţi tasta săgeată UP (în sus) sau DOWN (în jos).

Rezultat: 

Tasta săgeată UP (în sus) caută din poziţia curentă a cursorului spre începutul programului. Tasta săgeată DOWN (în jos) caută spre sfârşitul programului. Unitatea de comandă marchează prima potrivire.

OBSERVAȚIE: Prin plasarea termenului de căutare în paranteze () se va căuta numai în cadrul rândurilor de comentarii.

Scopul funcționării sigure este acela de a reduce deteriorarea mașinii în cazul unei avarii. Nu previne avariile, dar emite din timp o alarmă și se retrage din locul avariei.

NOTĂ: Funcția de funcționare sigură este disponibilă începând cu versiunea software 100.19.000.1300.

Mașini cu funcția de funcționare în siguranță

• VF-1 până la VF-5
• VM-2/3
• UMC-500/750/1000
• Toate DM-urile
• Toate DT-urile
• Toate TM-urile
• ST-10 până la ST-35

Cauzele frecvente ale avariilor sunt:

• Corecții incorecte ale sculelor.
• Origini incorecte.
• Sculă greșită în arborele principal.

NOTĂ: Funcția Funcționare sigură va detecta o coliziune doar la avansul rapid manual și la deplasarea rapidă (G00), nu va detecta o coliziune la o mișcare avans.

• Funcționarea sigură face următoarele:
• Încetinește viteza de mișcare.
• Crește sensibilitatea la eroarea de poziție.
• Când se detectează o coliziune, unitatea de comandă va inversa imediat axa cu o mică valoare. Acest lucru va împiedica motorul să continue să se deplaseze în obiectul de care s-a izbit și va elibera presiunea din cauza coliziunii. După ce funcția de Funcționare sigură detectează o coliziune, trebuie să puteți strecura ușor o coală de hârtie între cele două suprafețe care s-au izbit.

OBSERVAȚIE: Funcția de Funcționare sigură este concepută să ruleze un program pentru prima dată după scrierea sau schimbarea acestuia. Nu se recomandă rularea unui program sigur cu funcția de Funcționare sigură, deoarece crește semnificativ durata ciclului. Scula se poate rupe și piesa de prelucrat poate fi deteriorată în continuare într-o coliziune.

Funcționarea sigură este activă și în timpul avansului rapid. Funcționarea rapidă poate fi folosită în timpul configurării lucrării, pentru a proteja împotriva coliziunilor accidentale cauzate de erori ale operatorului.

Această funcţie vă permite să opriţi un program în curs de rulare, să îndepărtaţi scula de piesă, apoi să reluaţi execuţia programului.

1. Apăsați MENȚINERE AVANS.
   
   Mişcarea axelor încetează. Arborele principal continuă să se rotească.
   
   
2. Apăsaţi tasta X, Y, Z sau tasta unei axe rotative instalate (A pentru axa A, B pentru axa B şi C pentru axa C), apoi apăsaţi tasta HANDLEnbspJOG (manetă de avans rapid). Unitatea de comandă va memora poziţiile curente pe axele X, Y, Z şi rotative.
3. Unitatea de comandă afişează mesajul Avans rapid de îndepărtare şi pictograma Avans rapid de îndepărtare. Utilizaţi maneta de avans rapid sau tastele de avans pentru a îndepărta scula de piesă. Puteţi porni sau opri arborele principal cu tastele FWD (înainte), REV (înapoi) şi STOP (oprire). Puteți activa sau dezactiva lichidul opțional de răcire prin arborele principal apăsând tasta AUX CLNT (mai întâi trebuie să opriți arborele principal). Activați sau dezactivați jetul de aer prin sculă cu tastele SHIFT +AUX CLNT. Activați sau dezactivați lichidul de răcire cu tasta COOLANT. Activați opțiunile Pistol automat de aer comprimat / Cantitatea minimă de lubrifiant cu tastele SHIFT + COOLAN. Puteţi de asemenea elibera scula pentru a înlocui inserţiile.
   
   ATENȚIE: Când reporniţi programul, unitatea de comandă utilizează decalajele anterioare pentru poziţia de revenire. De aceea, este nesigur şi nerecomandat să se schimbe sculele şi corecţiile/decalajele atunci când programul este întrerupt.
   
   
4. Avansaţi rapid într-o poziţie cât mai apropiată posibil de poziţia memorată sau într-o poziţie pentru care există o traiectorie rapidă neobstrucţionată pentru revenirea în poziţia memorată.
   
   
5. Apăsaţi tasta MEMORY (memorie) sau MDI (introducere manuală date) pentru a reveni în modul Rulare. Unitatea de comandă afişează mesajul Avans rapid de revenire şi pictograma Avans rapid de revenire. Unitatea de comandă va continua numai dacă reveniţi în modul în care se afla maşina atunci când aţi oprit programul.
   
   
6. Apăsaţi butonul PORNIRE CICLU. Unitatea de comandă deplasează rapid axele X, Y şi rotative cu 5% în poziţia în care aţi apăsat tasta FEED HOLD (oprire avans). Apoi se va reveni pe axa Z. Dacă apăsaţi butonul FEED HOLD (oprire avans) în cursul unei mişcări, mişcarea axelor se opreşte, iar unitatea de comandă va afişa mesajul Oprire avans rapid de revenire. Apăsaţi butonul CYCLE START (pornire ciclu) pentru a se relua mişcarea de avans rapid de revenire. Unitatea de comandă va reveni în starea de oprire avans atunci când mişcarea este încheiată.
   
   AVERTIZARE: Unitatea de comandă nu va urma aceeaşi traiectorie utilizată pentru avansul rapid de îndepărtare.
   
   
7. Apăsaţi din nou butonul CYCLE START (pornire ciclu) şi programul îşi va relua funcţionarea.
   
   AVERTIZARE: Dacă setarea 36 este ACTIVATĂ, unitatea de comandă scanează programul pentru a se asigura că maşina este în starea corectă (sculele, corecţiile, decalajele, codurile G şi M etc.), astfel încât să se continue în siguranţă programul. Dacă setarea 36 este DEZACTIVATĂ, unitatea de comandă nu scanează programul. Aceasta poate economisi timp, dar poate cauza o coliziune în cazul unui program neverificat.

Un mod sigur de a depana un program presupune apăsarea tastei GRAPHICS (grafic) pentru rularea acestuia în modul grafic. Nu se produce nicio mişcare pe maşină, mişcările fiind ilustrate în schimb pe ecran.

5) Fereastra pentru traiectoria sculei Fereastra mare din centrul afişajului prezintă o imagine simulată a zonei de lucru. Aceasta afişează pictograma sculei aşchietoare şi traiectoriile simulate ale sculei.

NOTĂ: Mişcarea de avans este reprezentată cu linie neagră. Mişcările rapide sunt reprezentate cu linie verde. Ciclul de găurire este reprezentat printr-un X.

NOTĂ: Dacă setarea 253 este ACTIVATĂ, diametrul sculei este reprezentat printr-o linie subţire. Dacă aceasta este DEZACTIVATĂ, se va utiliza diametrul sculei specificat în tabelul Corecţia geometriei diametrului sculei.

6) Focalizarea Apăsaţi tasta F2 pentru a se afişa un dreptunghi (fereastră de focalizare) ce prezintă zona în care se va aplica operaţia de focalizare. Utilizaţi tasta PAGE DOWN (pagina următoare) pentru a micşora distanţa focală (mărire), respectiv PAGE UP (pagina anterioară) pentru a creşte distanţa focală (micşorare). Utilizaţi tastele săgeţi pentru a deplasa fereastra de focalizare în poziţia în care doriţi să aplicaţi focalizarea şi apăsaţi tasta ENTER (execuţie) pentru a finaliza focalizarea. Unitatea de comandă modifică scara ferestrei pentru traiectoria sculei în funcţie de fereastra de focalizare. Rulaţi din nou programul pentru a se afişa traiectoria sculei. Apăsaţi tasta F2 şi apoi tasta HOME (origine) pentru a extinde fereastra pentru traiectoria sculei astfel încât să acopere întreaga zonă de lucru.

7) Axa Z Linia de zero a piesei Linia orizontală afişată pe bara axei Z în colţul din dreapta sus al graficului pentru a indica poziţia decalajului de origine curent pentru axa Z plus lungimea sculei curente. În timpul rulării unui program, porţiunea umbrită a barei indică profunzimea mişcării simulate a axei Z faţă de poziţia de zero în coordonate de lucru a axei Z.

8) Panoul de poziţie Panoul de poziţie afişează poziţiile axelor la fel cum ar face-o în cursul unei prelucrări efective.

Blocurile de cod de pregătire din exemplul de program O40001 sunt următoarele:

Blocurile de cod de aşchiere din exemplul de program O40001 sunt următoarele:

Poziţionarea absolută (G90), respectiv incrementală (G91) defineşte modul în care interpretează unitatea de comandă comenzile de mişcare pe axă.

Când comandaţi o mişcare pe axă după un cod G90, axa se deplasează în poziţia respectivă în raport cu originea sistemului de coordonate aflat în uz în momentul respectiv.

Când comandaţi o mişcare pe axă după un cod G91, axa se deplasează în poziţia respectivă în raport cu poziţia curentă.

Programarea absolută este utilă în majoritatea cazurilor. Programarea incrementală este mai eficientă pentru operaţii de aşchiere repetitive, la distanţe egale.

Figura Figura 1 prezintă o piesă cu 5 alezaje de diametru Ø0,25" (13 mm) aflate la distanţe egale. Adâncimea alezajului este de 1,00" (25,4 mm), iar distanţa dintre acestea este de 1,250" (31,75 mm).

Figura 1 prezintă o piesă cu 5 alezaje de diametru Ø0,25" (13 mm) aflate la distanţe egale. Adâncimea alezajului este de 1,00" (25,4 mm), iar distanţa dintre acestea este de 1,250" (31,75 mm).

Mai jos sunt prezentate două exemple de programe ce execută găurirea alezajelor conform desenului, cu o comparaţie între poziţionarea absolută şi respectiv incrementală.

Se începe prelucrarea alezajelor cu un burghiu cu centrare şi se încheie găurirea alezajelor cu un burghiu de 0,250" (6,35 mm). Se utilizează o adâncime de aşchiere de 0,200" (5,08 mm) pentru burghiul cu centrare şi o adâncime de aşchiere de 1,00" (25,4 mm) pentru burghiul de 0,250". Se utilizează codul G81, Ciclul închis de găurire, pentru găurirea alezajelor.

Metoda de programare absolută necesită mai multe linii de cod decât un program incremental. Programul are secţiuni de pregătire şi finalizare similare.

Priviţi linia N13 din exemplul de programare incrementală în care începe operaţia cu burghiul cu centrare. G81 utilizează codul de adresă buclă, Lnn, pentru a specifica numărul de repetări ale ciclului. Codul de adresă L5 repetă acest proces de (5) ori. De fiecare dată când se repetă ciclul închis, acesta se deplasează cu distanţa specificată prin intermediul valorilor X şi Y opţionale. În acest program, programul incremental comandă deplasarea cu 1,25" pe axa X faţă de poziţia curentă în fiecare buclă, apoi execută ciclul de găurire.

Pentru fiecare operaţie de găurire, programul specifică o adâncime de găurire cu 0,1" mai mare decât adâncimea efectivă, deoarece mişcarea începe la 0,1" deasupra piesei.

La poziţionarea absolută, G81 specifică adâncimea de găurire, dar nu utilizează codul de adresă buclă. În schimb, programul specifică poziţia fiecărui alezaj într-o line separată. Până când G80 anulează ciclul închis, unitatea de comandă execută ciclul de găurire în fiecare poziţie.

Programul de poziţionare absolută specifică adâncimea exactă a alezajului, deoarece adâncimea începe de la suprafaţa piesei (Z=0).

Comanda G43 Hnn Compensarea lungimii sculei va fi utilizată după fiecare schimbare a sculei. Aceasta ajustează poziţia axei Z pentru a lua în calcul lungimea sculei. Argumentul Hnn specifică lungimea sculei ce urmează a fi utilizată. Pentru informaţii suplimentare în acest sens, consultaţi Setarea corecţiilor sculelor din secţiunea Operarea.

CAUTION: Valoarea nn pentru lungimea sculei va corespunde cu valoarea nn din comanda de schimbare a sculei M06 Tnn pentru a preveni eventuale coliziuni.

Setarea 15 - Adaptare cod H & T controlează dacă valoarea nn trebuie sau nu să fie aceeaşi în argumentele Tnn şi Hnn. Dacă setarea 15 este ACTIVATĂ şi argumentele Tnn şi Hnn nu corespund, se declanşează alarma 332 - H şi T neadaptate.

Decalajele de origine definesc poziţia în care se află piesa de prelucrat pe masă.

Decalajele de origine disponibile sunt G54-G59, G110-G129 şi G154 P1-P99. G110-G129 şi G154 P1-P20 se referă la aceleaşi decalaje de origine.

O funcţie utilă este aceea de setare a mai multor piese de prelucrat pe masă şi prelucrarea mai multor piese într-un singur ciclu al maşinii. Acest lucru este realizat prin alocarea unui decalaj de origine pentru fiecare piesă de prelucrat în parte.

Pentru informaţii suplimentare în acest sens, consultaţi secţiunea Codurile G a acestui manual. Mai jos este prezentat un exemplu de prelucrare a mai multor piese într-un singur ciclu. Programul utilizează codul M97 Apelarea unui subprogram local pentru operaţia de aşchiere.

%
O40005 (Exemplu program decalaje de origine) ;
(G54 X0 Y0 este centrul din stânga al piese);
(Z0 este în partea superioară a piesei);
(T1 este un burghiu);
(ÎNCEPUT BLOCURI DE PREGĂTIRE);
T1 M06 (Selectare scula 1);
G00 G90 G40 G49 G54 (Pornire în siguranţă);
X0 Y0 ;
(Deplasare în prima poziție-G54 în coordonate de lucru) ;
S1000 M03 (Pornire arbore principal în sens orar);
G43 H01 Z0.1 (Activare corecţie sculă 1);
M08 (Activarea lichidului de răcire) ;
(ÎNCEPUT BLOCURI DE AȘCHIERE);
M97 P1000 (Apelare subprogram local) ;
G00 Z3. (Retragere rapidă);
G90 G110 G17 G40 G80 X0. Y0.;
(Deplasare în a doua poziție-G110 în coordonate de lucru) ;
M97 P1000 (Apelare subprogram local) ;
G00 Z3. (Retragere rapidă);
G90 G154 P22 G17 G40 G80 X0. Y0.;
(Deplasare în a treia poziție-G154 P22 în coordonate de lucru) ;
M97 P1000 (Apelare subprogram local) ;
(ÎNCEPUT BLOCURI DE FINALIZARE);
G00 Z0.1 M09 (Retragere rapidă, dezactivare lichid de răcire) ;
G53 G49 Z0 M05 (Deplasare în origine Z, oprire arbore principal) ;
G53 Y0 (poziție de origine Y);
M30 (Încheiere program);
N1000 (Subprogram local);
G81 F41.6 X1. Y2. Z-1.25 R0.1 (Început G81) ;
(primul alezaj);
X2. Y2. (al 2-lea alezaj);
G80 (anulare G81);
M99;
%

Subprogramele:

• Sunt constituite de obicei dintr-o serie de comenzi repetate de mai multe ori într-un program.
• Sunt scrise sub forma unui program separat, în locul repetării de mai multe ori a comenzilor în programul principal.
• Sunt apelate în programul principal printr-un cod M97 sau M98 şi un cod P.
• Pot să includă un L pentru contorizarea repetărilor. Apelarea subprogramului este repetată de L ori înainte ca programul principal să continue cu blocul următor.

Când se utilizează M97:

• Codul P (nnnnn) este acelaşi cu numărul blocului (Nnnnnn) al subprogramului local.
• Subprogramul trebuie să fie inclus în programul principal

Când se utilizează M98:

• Codul P (nnnnn) este acelaşi cu numărul de program (Onnnnn) al subprogramului.
• Dacă subprogramul nu se află în memorie, numele fișierului trebuie să fie . Numele fișierului trebuie să conțină O, cu zerouri la început și .nc, pentru ca mașina să găsească subprogramul.
• Subprogramul trebuie să se afle în directorul activ sau într-o locaţie specificată în setarea 251/252. Consultaţi la pagina 5 pentru informaţii suplimentare referitoare la locaţiile de căutare a subprogramelor.

Ciclurile închise reprezintă cel mai uzual mod de utilizare a subprogramelor. De exemplu, aţi putea introduce poziţiile pe axele X şi Y ale unei serii de alezaje într-un program separat. Apoi puteţi apela programul respectiv ca subprogram printr-un ciclu închis. În loc să scrieţi poziţiile câte o dată pentru fiecare sculă, scrieţi poziţiile o singură dată pentru oricâte scule.

Când un program apelează un subprogram, unitatea de comandă caută mai întâi subprogramul în directorul activ. Dacă unitatea de comandă nu reuşeşte să găsească subprogramul, aceasta va utiliza setările 251 şi 252 pentru a stabili unde trebuie să caute în continuare. A se vedea setările respective pentru informaţii suplimentare în acest sens.

Pentru a alcătui o listă de locaţii de căutare în setarea 252:

1. În managerul de dispozitive (LIST PROGRAM - listă de programe), selectaţi directorul pe care doriţi să îl includeţi în listă.
2. Apăsați F3.
3. Marcaţi opţiunea SETAREA 252 din meniu, apoi apăsaţi tasta ENTER (execuţie).
   
   Unitatea de comandă adaugă directorul curent în lista de locaţii de căutare în setarea 252.

Rezultat:

Pentru a vedea lista de locaţii de căutare, citiţi valorile din Setarea 252 din pagina Setări